Biblioteca Judeţeană ASTRA din Sibiu este una dintre cele mai vechi biblioteci publice din România. Instituţia are în custodie un număr mare de cărţi vechi şi manuscrise. De asemenea, aceasta adăposteşte un număr mare de colecţii personale donate de intelectuali români şi străini, precum Aurel Cioran, Andrei Oţetea şi Eugèn van Itterbeeck. În 1861, elita românească din Transilvania, care promova emanciparea politică şi culturală a românilor din Imperiul Astro–Ungar, a creat Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, sau pe scurt ASTRA. Asociaţia urma modelele furnizate de celelalte naţiuni din Transilvania, precum Asociaţia Muzeului Ardelean (Erdélyi Múzeum-Egyesület). Încă de la începuturile sale, ASTRA a fost concepută să includă o bibliotecă dedicată promovării limbii şi culturii române. Ca urmare, politica de achiziţii a bibliotecii a acordat prioritate cărţilor vechi româneşti şi presei de limbă română. Asociaţia a adunat o colecţie etnografică valoroasă care ulterior a stat la baza Complexului Muzeal ASTRA din Sibiu, unul dintre cele mai mari muzee etnografice din Europa de Sud–Est. Biblioteca vechii asociaţii a reprezentat nucleul a ceea ce astăzi este fondul de carte al Bibliotecii judeţene ASTRA.
Această bibliotecă a jucat un rol important în formarea elitelor româneşti din Transilvania şi în promovarea identităţii lor naţionale. Primul catalog al bibliotecii a fost realizat în perioada în care la conducerea instituţiei s-a aflat Visarion Roman, profesor, ziarist şi fondator al Băncii Albina. Mai târziu, Nicolae Petra–Petrescu, ziarist şi traducător, a întreprins o reorganizare a bibliotecii. În 1905, biblioteca ASTRA a fost mutată în noul sediu construit în centrul Sibiului, cunoscut până astăzi ca Palatul ASTRA. După Primul Război Mondial, instituţia a beneficiat de politicile culturale ale statului român, care a considerat această bibliotecă ca fiind o instituţie cheie a culturii române din Transilvania. În 1923, Legea pentru depozitul legal stipula că toate editurile din România trebuiau să trimită câte un exemplar din fiecare publicaţie a lor către şapte biblioteci publice din România, inclusiv către Biblioteca ASTRA. Între 1923 şi 1949, fondul de carte al bibliotecii a fost considerabil extins datorită acestei legi. Când Universitatea Regele Ferdinand s-a mutat de la Cluj la Sibiu, ca urmare a pierderii Transilvaniei de Nord după aşa-zisul Al Doilea Arbitraj de la Viena din 1940, importanţa Bibliotecii ASTRA a crescut deoarece a devenit biblioteca uneia dintre cele mai importante universităţi din ţară.
În perioada 1945–1950, Biblioteca ASTRA a fost reorganizată pentru a deveni o instituţie care să deservească cu precădere mediul academic. Scopul ei principal era acela de a conserva şi a facilita accesul la colecţia de carte veche românească. În 1948, biblioteca avea în custodie un număr mare de volume din domenii diferite şi cu un conţinut ideologic variat, multe dintre cărţi regăsindu-se în indexul cărţilor interzise de regim. Ca urmare, în perioada 1948–1949, accesul publicului la numeroase volume a fost interzis, acestea fiind încadrate în aşa-zisul Fond Special, la care accesul era permis doar cu acordul special al structurilor de partid. În 1990, Fondul Special număra 13,414 de volume, majoritatea publicate în perioada interbelică. Aceste cărţi aveau o tematică variată precum: naţionalism, viaţa politică în perioada interbelică, extrema-dreaptă românească, monarhia în România, lucrări ale scriitorilor români emigraţi în Occident, sau doar volume încadrate la aşa-zisele “curente filosofice idealiste” (care, de fapt, însemna tot ce nu era considerat compatibil cu marxism–leninismul). Chiar şi scrierile politice ale unor clasici români, precum Mihai Eminescu, erau incluse la Fondul Special. Totuși, în perioada comunistă, biblioteca a fost deschisă şi publicului larg,iar acest serviciu a fost dezvoltat după anul 1989. În 2007, când Sibiul a devenit capitală culturală europeană, consiliul judeţean Sibiu a finanţat construirea unei clădiri noi pentru fondul de carte dedicat publicului larg, lăsând vechiul Palat ASTRA ca spaţiu de depozitare şi punere în valoare a colecţiilor de carte veche şi a colecţiilor personale. În 2016, Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu avea în custodie un număr de 847,455 de piese, care includeau cărţi, ziare, manuscrise, corespondenţă, fotografii, hărţi, medalii, materiale audio şi video.
