COURAGE

interconectarea colecțiilor

Această colecţie relatează istoria sinuoasă a restaurării complete a Bisericii Negre, un monument gotic extrem de semnificativ pentru identitatea colectivă a comunității sașilor transilvăneni. Lansată de elita locală vorbitoare de limba germană în anii 1930, restaurarea Bisericii Negre a fost continuată sub comunism în ciuda dificultăților de ordin politic, precum existența unui sistem de valori ateiste sau a așa-numitei politici de “sistematizare urbană,” care a avut efecte devastatoare asupra patrimoniului arhitectural din România.

Colecția privată Lucian Ionică este una dintre puținele colecții de instantanee din timpul celor mai tensionate și mai febrile zile ale Revoluției Române din decembrie 1989 în orașul Timișoara, locul în care s-a declanșat revolta populară împotriva dictaturii comuniste. Documentele fotografice aflate în această colecție păstrează atât memoria momentelor dramatice de dinaintea schimbării de regim, cât și din zilele imediat următoare căderii dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, când brusca libertate de exprimare a produs momente nu mai puțin semnificative pentru istoria recentă a României.

Colecția ad-hoc Rețele transnaționale ale romilor la CNSAS cuprinde documentele create sau colecționate de către poliția secretă românească, Securitatea, despre relațiile transnaționale ale comunității de romi. Din rândul membrilor acestei comunități, care și-au asumat deschis această identitate, doi lideri și activiști, Nicolae Gheorghe și Ion Cioabă, au ieșit în evidență în anii 1980.Ei au fost printre puțini oameni din România comunistă, care au avut curajul să se ridice împotriva politicii agresive de asimilare forțată a romilor, care amenința supraviețuirea lor ca și grup etnic și cultural distinct. Drept urmare, poziția lor împotriva discriminării romilor în România comunistă i-a adus în strânsă colaborare cu cercetători străini și organizații transnaționale ale romilor, interesate, de asemenea, de soarta romilor persecutați.

Colecţia, care cuprinde documentele păstrate și arhivate de Ion Raţiu și Viorel V. Tilea, oferă o incursiune în activitatea politică și culturală a celor două personalităţi cheie ale diasporei românești. Aceasta reprezintă una dintre dintre sursele de documentare cele mai valoroase privind istoria exilului românesc din Vest în perioada comunistă.

Fondul de carte Raţiu–Tilea de la BCU Cluj-Napoca reflectă interesele academice a doi intelectuali români care au trăit în exil: Ion Raţiu şi Viorel Virgil Tilea. Aceştia s-au afirmat prin implicarea lor în organizaţiile politice ale diasporei româneşti din exil şi au redactat lucrări semnificative privind România în secolul XX. Fondul cuprinde un număr mare de publicaţii privind Europa de Est postbelică şi include cele mai apreciate contribuţii academice privind istoria comunismului românesc publicate în Vest.