COURAGE

interconectarea colecțiilor

Cenzura în Teatru și Cinema Colecția Ad-hoc de la CNSAS (acronimul român pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității) ilustrează modul în care arhivele fostei poliții secrete românești, Securitatea, au înregistrat intervenția cenzurii pentru împiedicarea dezvoltării opoziției culturale în teatrul și cinematografia românească în timpul regimului comunist. Documentele colecției arată că, în ciuda întăririi treptate a controlului politic asupra domeniului cultural începând cu sfârșitul anilor 1960, regizorii și actorii români au reușit în mai multe ocazii să ocolească cenzura. În consecință, munca lor artistică, care a contrazis canonul oficial, și care reimpus realismul socialist după tezele din iulie 1971, a ajuns la o audiență mai mare, deși pentru o perioadă scurtă de timp. Această colecție evidențiază și cazul unuia dintre puținii regizori români interziși de către regimul comunist, Lucian Pintilie. Biografia sa consemnează destinul unui artist român, al cărui refuz de a ajunge la orice compromis cu puterea politică a contribuit la marginalizarea sa în viața culturală românească, în timp ce munca sa a fost aclamată în străinătate.

Colecţia Cercetarea Etnografică în Dobrogea reflectă activitatea desfăşurată în perioada 1964–1989 de etnografi, fotografi şi arhitecţi ai Muzeului Tehnicii Populare din Sibiu de salvare a patrimoniului cultural al satelor din Dobrogea afectate de colectivizarea forţată şi de construirea Canalului Dunăre–Marea Neagră. Colecţia include dosare ale artefactelor tehnicii preindustriale salvate în anii 1960–1970 în Dobrogea de către angajaţii muzeului şi rezultatele cercetărilor de teren din satele distruse de construirea Canalului Dunăre–Marea Neagră.

Colecția privată de fotografii și filme Mirel Leventer reprezintă cea mai bogată arhivă de imagini din perioada de glorie a Clubului A, 1969-1989, atunci când acesta a funcționat ca un club (semi-)clandestin și exclusivist, înființat și administrat de studenții de la Institutul de Arhitectură din București (actuala Universitate de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu). Club A era o oază de libertate creată într-un subsol din mijlocul zonei istorice a capitalei României comuniste în scopul de a putea organiza spectacole, dezbateri și concerte alternative față de cultura promovată oficial și de a oferi tinerilor un loc unde se puteau comporta ca și cum ar fi fost liberi. Pe scurt, colecția privată  Mirel Leventer păstrează memoria unui loc esențial pentru cultura alternativă a tinerilor din perioada ultimelor două decenii ale comunismului românesc.

Colecția CNSAS Online (CNSAS - acronimul pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității) ilustrează modul în care fosta poliție secretă comunistă, Securitatea, a conceptualizat: (1) grupurile de opoziție și indivizii din România comunistă; (2) formele în care această opoziție s-a manifestat împotriva partidului-stat; și (3) sprijinul transnațional pe care l-au primit de la comunitatea din exil și de la organizațiile străine. De asemenea, ea cuprinde o cantitate impresionantă de informații inestimabile despre mecanismele interne ale Securității, dezvoltarea sa instituțională și relația cu partidul comunist, utilizarea represiunii împotriva oricărei forme de opoziție și utilizarea supravegherii pentru evitarea dezvoltării grupurilor și rețelelor de opoziție în timpul celor peste 40 de ani de funcționare. Pe scurt, această colecție oferă o imagine cuprinzătoare a mijloacelor și metodelor folosite de poliția secretă comunistă, Securitatea, pentru a se raporta față de opoziția anticomunistă între 1948 și 1989 și răspunsul pe care l-a primit din partea grupurilor de opoziție și indiviziilor.

Această colecție ad-hoc cuprinde un șir de materiale de arhivă referitoare la activitatea formației muzicale Noroc (cunoscută în mod oficial sub numele de Ansamblul Vocal-Instrumental Noroc). Acest grup de tineri muzicieni și-a atins apogeul popularității în perioada anilor 1968-1970. Noroc a reprezentat unul dintre cele mai importante exemple ale stilurilor muzicale moderne și ale subculturii alternative a tineretului nu numai în interiorul RSS Moldovenești, ci și la nivelul întregii Uniuni Sovietice. Membrii săi practicau un gen original de muzică, combinând elemente folclorice locale și anumite influențe occidentale (mai ales din sfera jazz-ului, rock-ului și beat-ului). Din cauza caracterului „subversiv” al muzicii lor, formația a fost desființată de autoritățile sovietice moldovenești în septembrie 1970. Materialele din această colecție au fost selectate din cadrul Fondului nr.51 (Fondul Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova), care se păstrează în prezent la Arhiva Organizațiilor Social-Politice a Republicii Moldova (AOSPRM). Aceste documente reflectă apariția unei subculturi de tineret cu impact de masă în URSS, la sfârșitul anilor 1960, precum și constrângerile ideologice pe care regimul le-a aplicat în cazul unor asemenea manifestări ale unui stil de viață alternativ.