Gheorghe David (n. 1943, satul Pepeni, raionul Sângerei, Moldova- m. 2007, Chișinău) a fost un intelectual și un inginer de formație, care a devenit faimos pentru critica deschisă la adresa regimului sovietic și a fost supus detenției forțate și abuzului psihiatric ca pedeapsă pentru opiniile sale opoziționiste. Cazul său a devenit emblematic pentru utilizarea psihiatriei punitive de către sistemul penal sovietic. În anul 1970, el a absolvit Institutul Politehnic din Moldova, situat la Chișinău. Din 1970 până în 1979 David a lucrat ca inginer pentru diferite organizații și a fost foarte apreciat în domeniul său. În anii 1970 și la începutul anilor 1980, Gheorghe David și-a exprimat în mod deschis opiniile sale critice cu privire la natura sistemului comunist. Critica lui David s-a axat pe ineficiența economiei sovietice. De asemenea, el a criticat dur politica externă ipocrită și agresivă a Uniunii Sovietice (punând un accent deosebit pe invadarea Afganistanului), precum și discriminarea națională la periferia sovietică, mai ales în Moldova sa natală. La sfârșitul anilor 1970 și la începutul anilor 1980, David a scris o serie de scrisori critice adresate diverșilor demnitari sovietici de rang înalt, de exemplu, lui Brejnev, Cernenko și Gorbaciov. Ca urmare a acțiunilor sale de sfidare a regimului, în 1986, Gheorghe David a fost retrogradat la locul de muncă, devenind un simplu muncitor. El a fost, în cele din urmă, arestat la 1 august 1986, în timpul unei călătorii la Tiraspol. În timp ce era interogat de Procuratura din Chișinău, el a fost avertizat că împotriva lui va fi folosită presiunea psihologică, dacă el va refuza să coopereze. David petrecuse deja în detenție câteva luni, când a fost transferat la secția de psihiatrie penală a închisorii din Chișinău, unde a fost supus ”tratamentului” promis de către autorități. În decembrie 1986, o comisie psihiatrică specială l-a diagnosticat pe Gheorghe David ca fiind ”alienat mintal.” În consecință, el a fost trimis la un spital de psihiatrie din Dnepropetrovsk, Ucraina, un loc folosit în mod regulat pentru detenția prizonierilor politici în Uniunea Sovietică. David a fost declarat în mod oficial ”bolnav mental” de către o comisie medicală specială din cauza opiniilor sale politice ”periculoase”. Anume, el afirma că Uniunea Sovietică a încălcat suveranitatea și independența Cehoslovaciei în 1968 și că a făcut același lucru în Afganistan, în 1979. El a susținut, de asemenea, identitatea dintre limbile ”moldovenească” și română. David a fost eliberat abia în vara anului 1988, ca urmare a unor reportaje publicate de presa sovietică, care devenea din ce în ce mai liberă, dar și datorită protestelor inițiate de către organizațiile străine pentru drepturile omului, printre care Amnesty International, precum și datorită emisiunilor de la Radio Europa Liberă. După eliberarea sa, el a predat la Universitatea Tehnică a Moldovei. Lui David i s-au datorat două invenții tehnice. David a murit în 2007, cu doar câteva luni mai devreme ca Curtea Europeană a Drepturilor Omului să recunoască oficial, că el a fost o victimă politică a represiunii comuniste și că psihiatria a fost folosită, în cazul său, în mod ilegal împotriva unei persoane sănătoase.