Scrisoarea deschisă pe care inginerul Gheorghe David i-a trimis-o lui Mihail Gorbaciov în 1985, imediat după numirea acestuia ca secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) face parte din dosarul KGB al lui David, care este în prezent păstrat în Arhiva Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Cu toate acestea, acest dosar reprezintă o altă sursă de arhivă, care nu este accesibilă, în prezent, publicului larg. Datorită scurtei perioade de deschidere a arhivelor în timpul funcționării Comisiei pentru Studierea și Aprecierea Regimului Comunist Totalitar din Republica Moldova, istoricul Igor Cașu se află în posesia unei copii a originalului, redactată în limba rusă. La mijlocul anilor 1970, inginerul Gheorghe David a început să-și exprime în mod public opoziția față de regimul comunist printr-o serie de scrisori pe care le-a trimis mai multor demnitari politici sovietici de rang înalt, inclusiv lui Brejnev și lui Cernenko. În aceste scrisori, el a pus sub semnul întrebării mitul principal al regimului: crearea URSS conform ”voinței liber exprimate a poporului”. Gheorghe David a criticat, de asemenea, decizia de a invada Cehoslovacia în 1968. Prin urmare, în 1974, a fost convocat de către KGB și a fost avertizat că va fi pedepsit în conformitate cu prevederile Codului Penal în cazul în care va ”recidiva”. Această încercare de intimidare de către organele represive sovietice a eșuat. În 1982, imediat după moartea lui Brejnev, David a trimis o scrisoare către Prezidiul Sovietului Suprem al URSS (Parlamentul sovietic), susținând că situația socială și economică dezastruoasă din Uniunea Sovietică, în general, și din RSSM, în special, era generată de cheltuielile umflate destinate sectorului militar. Gheorghe David a afirmat în mod explicit că armata sovietică era o armată agresivă, ceea ce a fost dovedit în mod evident de invazia militară sovietică din Afganistan, în decembrie 1979, și nu una defensivă, așa cum pretindea propaganda oficială. După moartea lui Andropov, în februarie 1984, Gheorghe David i-a trimis o scrisoare lui Konstantin Cernenko, noul secretar general al Comitetului Central al PCUS, în care și-a exprimat opiniile critice cu privire la situația economică precară a majorității covârșitoare a populației sovietice și a enumerat cauzele acestui dezastru, în opinia sa. În luna aprilie 1985, David și-a reluat încercările de a intra într-un dialog direct cu conducerea partidului și i-a trimis o scrisoare lui Mihail Gorbaciov, la scurt timp după numirea acestuia ca secretar general al PCUS. Deoarece nu a primit nici un răspuns la aceste scrisori, iar poliția secretă a început deja să îl hărțuiască, Gheorghe David a trimis o altă scrisoare către Gorbaciov, la 26 octombrie 1985. În același timp, el a făcut publică această scrisoare, trimițând-o unor ziare sovietice și străine, printre care: Tinerimea Moldovei (Chișinău), Pravda (Moscova), România Liberă (București), Unità (ziarul Partidului Comunist Italian), L’Humanité (ziarul Partidului Comunist Francez), precum și unor persoane particulare. Nu numai strategia sa de comunicare, dar și conținutul scrisorii deschise erau de astă dată destul de diferite, ceea ce ilustrează radicalizarea opiniilor sale. Gheorghe David i-a scris lui Gorbaciov că Uniunea Sovietică promova o politică externă imperială și că întreaga istorie sovietică era plină de falsificări. El critica, de asemenea, faptul că istoricii păstrau tăcerea cu privire la conținutul pactului germano-sovietic din 23 august 1939 (așa-numitul Pact Molotov-Ribbentrop, în urma căruia URSS a ocupat Ucraina și Bielorusia de Vest, Țările Baltice, Basarabia și Bucovina de Nord). El a cerut, de asemenea, restabilirea în RSSM a alfabetului latin, care fusese interzis în 1941. În opinia sa, acest fapt a împiedicat etnicii români din RSSM, adică majoritatea populației locale, să aibă acces la publicațiile de limba română apărute în România. David credea că această politică reflecta discriminarea românilor locali și că reprezenta o parte a strategiei de rusificare a populației locale. În afară de mesajul său anti-sovietic și anti-imperial, Gheorghe David a criticat dur regimul și ideologia comunistă. El a definit comunismul ca un sistem bazat pe minciuni și pe exploatarea poporului. De asemenea, el a subliniat că experiența celui de al Doilea Război Mondial a dovedit întregii lumi necesitatea de a asigura un viitor mai bun, care ar fi ”mai pașnic, mai prosper, fără imperii sau războaie”. El a fost arestat la 1 august 1986, în timpul unei călătorii la Tiraspol, un oraș de pe malul stâng al Nistrului, și a fost trimis ulterior la un spital de psihiatrie din Dnepropetrovsk, Ucraina. Gheorghe David a fost judecat și condamnat la 12 ianuarie 1987, în contumacie. El a fost eliberat în vara anului 1988, după o viguroasă campanie internațională promovată de Amnesty International și Radio Europa Liberă.