Revoluţia din Ungaria din 1956 a avut un ecou puternic în România, mai ales printre tineri. Ca urmare a ştirilor despre revolta studenţilor maghiari, în centrele universitare Timişoara, Cluj şi Bucureşti au izbucnit proteste studenţeşti, care însă au fost înăbuşite încă din faza incipientă de către aparatul represiv al statului comunist. Aceste iniţiative nu ar fi avut loc dacă Vocea Americii şi Radio Europa Liberă nu ar fi difuzat pe larg informaţii despre revoluţia din Ungaria. În fondul Mircea Carp se regăseşte o fotografie alb-negru care ilustrează acest moment în care postul Vocea Americii a reprezentat o sursă alternativă de ştiri la cea oficială despre evenimentele din Blocul Estic din toamna anului 1956. Fotografia a fost realizată în studioul secţiei române a postului Vocea Americii chiar în zilele revoluţiei din Ungaria. În prim plan apar doi angajaţi ai postului, Mircea Carp şi Michael A. Hanu, citind în direct materiale dactilografiate. În fundal apare o hartă a regiunilor de pe glob pe care postul de radio le acoperea cu motto-ul: “The Voice of America – around the world ... around the clock”. Pe verso regăsim menţiunea făcută de creatorul colecţiei, Mircea Carp: “Octombrie 1956: Mircea Carp (comentator) şi Michael A. Hanu (redactor) comentează Revoluţia din Ungaria.” În memoriile sale, Mircea Carp a menţionat legat de acest moment că, deşi emigraţia românească din Occident aştepta o reacţie mai fermă a SUA faţă de intervenţia sovietică din Ungaria anului 1956, clasa politică americană a făcut un pas înapoi, dezamăgind astfel pe simpatizanţii revoluţiei din Ungaria (Carp 2012, 169).