Fondul Mircea Carp a fost creat între anii 1955-1995, perioadă în care creatorul ei a lucrat pentru postul de radio Vocea Americii şi apoi, din 1979, pentru Europa Liberă. Majoritatea documentelor care compun fondul au fost colecţionate de Mircea Carp în funcţie de interesele sale profesionale de jurnalist lucrând pentru secţiunile române ale celor două posturi de radio. În această primă categorie pot fi incluse însemnările personale privind pregătirea unor emisiuni radio sau articole, înregistrările audio ale unor emisiuni sau interviuri, extrase din presa epocii realizate în scopul documentării emisiunilor sau articolelor, acte oficiale de acreditare ca ziarist, rapoarte privind anumite evenimente. O altă categorie o reprezintă documentele care reflectă viaţa privată a jurnalistului precum corespondenţa sa cu personalităţi culturale ale epocii sau fotografiile de familie. Documentele au fost organizate de creatorul colecţiei pornind de la anumite teme cheie sau evenimente istorice importante. Spre exemplu, unele dosare privesc corespondenţa sa cu personalităţi române din ţară sau din exil, altele privesc vizitele unor preşedinţi americani în România, sau copii ale unor scrisori trimise din România la Vocea Americii sau Radio Europa Liberă. O parte dintre aceste documente s-ar putea să fie copii ale unor documente care se află fie la Open Society Archives, Budapesta, fie la National Archives, Washigton, DC, dar prezența lor într-o instituție din România este importantă din punctul de vedere al impactului societal pentru că asigură un acces rapid și lipsit de costuri suplimentare tuturor cercetătorilor interesați din România.
Fondul Mircea Carp ilustrează rolul avut de Vocea Americii şi Radio Europa Liberă în receptarea şi difuzarea unor documente create de intelectuali români aflaţi în ţară, care conţineau un mesaj critic faţă de regimul comunist din România. Fără medierea acestor instituții, toate aceste mesaje ar fi rămas complet necunoscute, pentru că autoritățile comuniste exercitau un control foarte strict asupra circulației informației. În lipsa unor publicații de tip samizdat, difuzarea acestor scrisori trimise din ţară de către posturile amintite a reprezentat singura modalitate prin care cetăţenii români puteau să îşi facă cunoscute poziţiile critice faţă de regimul comunist. Din acest motiv, realizatorii emisiunilor politice ale posturilor de radio menţionate erau percepuţi de regimul comunist din România ca inamici şi trădători. De asemenea, fondul Carp reflectă faptul că, emisiunile de ştiri ale celor două posturi de radio reprezentau principala sursă alternativă de informaţii la cea oficială, controlată de regimul comunist. Spre exemplu, fondul Carp ilustrează maniera în care postul de radio Vocea Americii a prezentat cutremurul din România din 1977. O altă temă bine reprezentată în cadrul documentelor din fondul Carp o reprezintă activitatea emigraţiei româneşti din perioada 1955-1989.
În anul 1995, Carp a donat fondul care îi poartă numele Bibliotecii Centrale Universitare Lucian Blaga din Cluj-Napoca (BCU Cluj-Napoca). Fondul a fost inventariat şi pus treptat la dispoziţia publicului larg. Documentele sale au fost cercetate mai ales de istorici şi filologi, care au realizat cercetări privind exilul românesc sau privind corespondenţa lui Carp cu intelectuali români. Ionuţ Costea, angajat al departamentului de Colecţii Speciale al BCU Cluj-Napoca şi conferenţiar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a publicat în anul 1997 o descriere arhivistică a fondului Carp în revista Philobiblion. O serie de documente din fondul Carp au fost folosite în realizarea unor expoziţii de către BCU Cluj-Napoca în perioada 2001-2005. Cea mai vizibilă punere în valoare a unor documente din fondul Carp a fost însă realizată de chiar creatorul colecţiei, care a publicat în anul 2013 la editura Polirom volumul memorialistic Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!, care amintește prin titlu de expresia din finalul emisiunilor realizate de autor la Radio Europa Liberă. Volumul respectiv cuprinde și o serie de documente din fondul predat la BCU Cluj-Napoca, care ilustrează evenimentele relatate de autor pe parcursul volumului.
