O parte valoroasă a colecției private Doina Cornea este formată din fotografii. Unele dintre aceste fotografii (mai mult de o duzină) au fost realizate de angajații Securității şi au ajuns în posesia disidentei într-o manieră ciudată, care reflectă contradicțiile ieşirii sângeroase a României de sub regimul dictatorial. În anii 1980, Doina Cornea a fost pusă de Securitate sub o atentă supraveghere şi a devenit ținta unor măsuri represive ale autorităților din cauza activității sale de opoziție. Aceste fotografii au fost realizate de Securitate în timpul acțiunilor complexe de urmărire a Doinei Cornea şi aveau ca scop să permită poliției secrete să analizeze activitatea cotidiană şi contactele sociale ale cunoscutei disidente. Mai târziu, fotografiile au fost arhivate de poliția secretă în „dosarul de urmărire informativă” deschis de Securitate pe numele acesteia, fiind ataşate de obicei rapoartelor informative pentru a ilustra pentru superiori activitatea de supraveghere atentă a Doinei Cornea. Piesele acestea au rămas în posesia poliției secrete până în decembrie 1989. În timpul Revoluției române din 1989, Doina Cornea a devenit un lider al populației revoltate şi un reprezentant neoficial al revoluționarilor clujeni. În ziua de 22 decembrie 1989, armata română a trecut de partea revoluționarilor. În acest context plin de tensiune, Ministerul Apărării Naționale a primit custodia arhivelor Securității.

Conform mărturiei fiului Doinei Cornea, Leontin Horațiu Iuhas, după 22 decembrie 1989, disidenta a avut în calitate de reprezentantă a revoluționarilor mai multe întâlniri cu conducerea Armatei a IV-a, care îşi avea comandamentul la Cluj. În timpul uneia dintre aceste întâlniri, în scopul de a arăta susținerea instituției față de revoluționari şi liderii lor, precum şi ca un gest de bunăvoință, comandantul Armatei a IV-a a oferit Doinei Cornea câteva fotografii din dosarul ei de la Securitate (Interviu cu Leontin Horațiu Iuhas). Acest gest poate fi interpretat ca o încercare a conducerii trupelor locale de a câştiga simpatia disidentei, după ce comandantul Armatei a IV-a a fost implicat în reprimarea revoluției din Cluj în ziua de 21 decembrie 1989 (Adevarul 2009).

Una dintre aceste fotografii o reprezintă pe Doina Cornea, pe Leontin Horațiu Iuhas, precum şi pe doi membri ai personalului ambasadei Franței la Bucureşti vorbind în fața domiciliului acesteia din Cluj. Securitatea monitoriza atent în acea perioadă toate contactele sociale ale disidentei şi, până în 1988, a încercat să stopeze acele legături importante pentru activitatea de opoziție a acesteia, precum contactele cu jurnalişti şi diplomați occidentali. Totuşi, după eliberarea din închisoare a disidentei în decembrie 1987, poliția secretă a fost pusă în situația de a permite contactele acesteia cu personalul unor ambasade occidentale pentru a evita eventuale scandaluri internaționale. Aceste fotografii oglindesc situația paradoxală a Doinei Cornea, care era practic ținută de Securitate în arest la domiciliu, dar căruia, în acelaşi timp, îi erau tolerate anumite vizite ale unor diplomați străini pentru a sugera acestora că disidenta nu era persecutată de autorități.