During his detention in Mordovia in 1963-1969, Knuts Skujenieks wrote several hundred poems. He was allowed to send two letters a month, and sent poems in letters to his wife which were read by his colleagues. After his release, he composed a collection of poetry, but it could not be published until 1990, and was only published in its entirety in his complete works in 2002. As Skujenieks said, this poetry ‘is not "gulag" poetry, but poetry written in the gulag [...] The initial shock and protest gradually turned into a fight in prison within myself' (Bitite Vinklers. Introduction. In: Seed in Snow. Poems by Knuts Skujenieks. Rochester, NY: BOA Editions, 2016, p. 9).

Leták vznikl v srpnu 1968 po okupaci Československa pěti vojsky Varšavské smlouvy. Od začátku invaze 21. srpna 1968 docházelo ke spontánním projevům odporu a nesouhlasu obyvatel s okupací. Jedním z projevů odporu bylo i polepování zdí, výkladních skříní, tramvají a autobusů stovkami plakátů, hesel a transparentů, jimiž vyzývali okupanty k odchodu.

 Leták je dokladem toho, že se obyvatelstvo otevřeně postavilo proti okupaci a že i v této vypjaté a těžké situaci neztratilo smysl pro humor.

Leták byl vystaven na výstavě ... A přijely tanky /Praha, Národní muzeum, 2008.

The edition of the magazine Marm was published in 1968. It was the first samizdat magazine to be compiled outside an institution. For example, the magazines HEES and HEES 2 were partly related to the Young Authors Association, which was related to the Writers' Union. These first publications created the samizdat tradition in Estonia, which continued until the restoration of independence. Kersti Unt describes Marm as follows: ‘Many poems in both publications talk about headlessness, an aimless existence without meaning, and about suffering, hypocritically being related to all of this, even about living in the wrong times.’ The cover of Marm magazine was designed by Kaljo Põllu, who was the head of the Art Department at the University of Tartu, an avant-garde artist, and the founder of the Visarid group of artists. Many leading figures in the almanac movement in Tartu consider this publication to be the most prominent. Marm magazine also published poems by the resistance fighter Jaan Isotamm (Johnny B. Isotamm).

The photograph shows participants in the Korčula Summer School discussing the Soviet occupation of Czechoslovakia in 1968 and preparing an official protest. About 70 prominent non-conformist Marxist and left-wing philosophers from Western and Eastern countries attending a symposium on "Marx and Revolution" at the Korcula (philosophical) Summer School, fiercely condemned the invasion of Czechoslovakia by Soviet-led Warsaw Pact forces in August 1968. According to a Western journalist who took part in the symposium, the protest was expressed in the form of an appeal "to all Communist, Socialist and progressive forces all over the world to condemn this aggressive act." The appeal compares "the situation of Czechoslovakia with that of Vietnam," and the Soviet aggression "with that committed by Hitler's Germany.” One of the declarations was issued by the editorial board of Praxis and sent to Yugoslav President Tito, urging him to "defend the cause of Communism and Socialism against any kind of hegemony, and against a revival of conservative forces." The declaration also urged Tito to fully "utilise the authority of the League of Communists of Yugoslavia to support Czechoslovak progressive forces."

Sbírka dokumentů nezávislého sdružení studentů a absolventů Filozofické fakulty UJEP. Artefakty sbírky – ručně psané plakáty, tisky a strojopisy dokumentují pohnuté období roku 1968 a začínající normalizaci především na Filozofické fakultě, ve městě Brně, ale i celém Československu.

Colecția Fundației Bethlen de obiecte etnografice create de artiști populari din diferite comunități etnice care trăiesc în Transilvania exemplifică o viziune cu adevărat multiculturală a relațiilor interetnice din această regiune. Această viziune contrastează atât cu viziunea oficială a regimului comunist român, care urmărea ștergerea tradițiilor etnice prin impunerea viziunii sale de modernizare a societăţii, cât și cu politicile de omogenizare culturală promovate neoficial și disimulate cu pricepere, cum ar fi politica de a „vinde" vize de emigrare cetățenilor minoritari, în special germanilor și evreilor.

The Czechoslovak Students’ Movement of the 1960s Collection (Ivan Dejmal Collection) at the Libri Prohibiti Library contains valuable sources documenting Czechoslovak students’ movement in the 1960s, and especially during the years 1968 and 1969. Materials, which were collected by the leading Czechoslovak student activist Ivan Dejmal, illustrate, among other things, students’ activities during the so-called “Prague Spring” or reactions of students’ milieu to Jan Palach’s self-immolation in 1969.

Acest document este important pentru cunoașterea și scrierea istoriei relațiilor bilaterale româno-franceze în anul 1968. De asemenea, el contribuie la conturarea unui profil al exilaților români și al cunoașterii activității acestora. Totodată, materialul este o dovadă a unui mod prin care exilul a intrat în posesia unor informații referitoare la situația din România comunistă, care au fost folosite de românii din străinătate în demascarea în Occident a regimului comunist din țara de origine. Un mijloc de informare utilizat de exilații români pentru a afla ce se întâmpla din punct de vedere politic, cultural, social, economic în România a fost și implicarea lor în unele delegații străine oficiale care veneau cu misiune în țară. Un astfel de moment a fost prilejuit de vizita oficială în România a președintelui Franței, Charles de Gaulle, în mai 1968. Din componența sa a făcut parte și Sanda Stolojan, o personalitate a exilului, care a avut calitatea de interpret oficial în limba română. După decizia autorităților franceze ca din respectiva delegație să facă parte și Sanda Stolojan, între ea și Cabinetul Ministrului de Externe al Franței a avut loc o corespondență în vederea stabilirii unor întâlniri și emiterii unor acte. O astfel de invitație a româncei la Cabinetul Ministrului de Externe al Franței din Quai d'Orsay i-a fost trimisă la 9 mai 1968. Cu această ocazie era anunțată că s-a hotărât să i se elibereze un pașaport temporar, valabil doar în timpul vizitei oficiale, pentru eliberarea căruia era rugată să se prezinte la Cabinetul Ministrului pentru a aduce o fotografie. Această invitație, împreună cu plicul în care i-a fost expediată pe adresa din Paris, au fost păstrate de Sanda Stolojan în arhiva sa privată, în format original, în limba franceză, și pot fi consultate în colecția sa de la IICCMER. În calitate de interpret oficial de limba română, Sanda Stolojan a avut posibilitatea de a revedea România și înainte de prăbușirea regimului comunist. Statutul de interpretă a ajutat-o să contureze un profil al soților Ceaușescu și al altor oameni politici români și să elaboreze o serie de analize și comentarii importante referitoare la situația din țară, pe care le-a publicat în presa exilului sau în publicații străine, ori pe care le-a susținut fie la postul de radio Europa Liberă, fie în întrunirile și în corespondența cu românii din străinătate sau cu decidenți politici occidentali.

The collection of the writer Vincas Mykolaitis-Putinas holds various documents: notes, correspondence and manuscripts. The documents illustrate very well the situation of intellectuals and writers in Soviet Lithuania. The government considered Mykolaitis-Putinas to be a famous Lithuanian writer, but on the other hand it tried to control his creative work. During the Late Stalinist period, the writer was often criticised by Party officials.