Adresa

• București Bulevardul Regina Elisabeta 49, Romania
  Vezi harta

Limbi

• Franceză
• Germană
• Greacă
• Italiană
• Portugheză
• Română

Numele colecției

• Colecţia Lovinescu–Ierunca

Originea colecției și activitățile culturale reprezentate

• Documentele din colecția Monica Lovinescu și Colecția Virgil Ierunca la Arhivele  Naționale Istorice Centrale din București evidențiază interesul creatorilor săi față de subiectul opoziției române împotriva regimului comunist și implicarea postului Radio Europa Liberă (REL) în crearea unei rețele transnaționale de sprijin pentru cei care au avut curajul de a protesta împotriva regimului (Petrescu 2013, 20, 25, 33).

  Pentru că nu se mai temea pentru viața mamei sale, care decedase într-o închisoare românească, Monica Lovinescu și-a început colaborarea cu REL, iar programele ei (și cele ale lui Virgil Ierunca) au documentat sistematic și au făcut cunoscute multele acte de rezistență și opoziție împotriva regimului comunist român. Pentru documentarea și redactarea fiecăruia dintre textele emisiunilor lor, așa cum își amintește Lovinescu, ea și soțul ei obișnuiau să citească 2 sau 3 cărți, ziare, reviste, articole de presă și alte materiale pregătite de departamentul de cercetare al REL. După aceea, ei petreceau alte ore de scris la mașină a textului emisiunilor lor de la REL. Pe lângă redactarea textelor și activitatea de producător al emisiunilor de la REL, Monica Lovinescu își ajuta soțul ei, care era constant implicat în editarea multor publicații românești publicate în exil (Lovinescu 2008, 655-659). În consecință, o mare parte a colecției Lovinescu și Ierunca era compusă din articole de presă culese din presa internațională și română (cu ajutorul vizitatorilor din România) despre opoziția culturală și politică sau despre colaborarea unor intelectuali cu regimul comunist român. Ca voci principale ale exilului românesc din Paris, ei au primit și au păstrat în bibliotecile lor ziare și reviste precum Românul, Cuvântul în exil, Revista scriitorilor români, Caiete de dor, Limite,  Ethos, etc., (Manolescu 2003, 390-396).

  Lovinescu și Ierunca s-au implicat activ în susținerea și apărarea disidenților români. Astfel, ei au folosit microfonul REL și au organizat proteste pentru a atrage atenția opiniei publice internaționale și a organizațiilor pentru drepturile omului cu privire la persecuțiile la care dizidenții erau supuși de către autoritățile comuniste. Aceasta a implicat o corespondență cu disidenții în sine, ale căror scrisori au fost scoase ilegal din țară, cu ajutorul prietenilor sau al vizitatorilor străini, cu prietenii disidenților români și cu organizațiile internaționale pentru drepturile omului, cum ar fi Amnesty International și Liga Franceză pentru Apărarea Drepturilor Omului din Paris. Aceste scrisori, interviurile cu disidenții români sau principalele concluzii ale rapoartelor privind respectarea drepturilor omului și rapoartele elaborate de unitatea de cercetare a REL au fost citite ca atare sau utilizate ca materiale documentare pentru redactarea textelor emisiunilor lui Lovinescu și Ierunca la REL sau a altor materiale care au fost publicate în diferite ziare și reviste. Datorită valorii lor documentare și uneori personale, corespondența și rapoartele de cercetare au fost păstrate în biblioteca lui Lovinescu și Ierunca, iar acum reprezintă o parte importantă și originală a colecției de la Arhivele Naționale din București.

  Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au manifestat un interes permanent pentru păstrarea colecției. În numeroase intrări din jurnanele sale, Monica Lovinescu a vorbit despre imensa lor bibliotecă și despre spațiul din ce în ce mai mare pe care îl ocupa în casa lor. În 1983, ea  menționa că "suntem acoperiți de cărți, ziare, manuscrise, arhive" și faptul că niciunul dintre ei nu a aveau timpul necesar pentru organizarea bibliotecii. Situația s-a înrăutățit câțiva ani mai târziu, când, după cum menționa Lovinescu într-o intrare din jurnalul său din 1985, Ierunca era fericit pentru că a primit o scară ușoară, și astfel puteau să stocheze arhiva și în pod, întrucât garajul și pivnița erau deja pline de materiale (Lovinescu 2010, 110, 477). Lipsa organizării a fost un obstacol pentru oricine era interesat de cercetarea vastei colecții a lui Lovinescu și a lui Ierunca. Astfel, în 2001, când Lavinia Snejana Stan, doctorandă care era interesată de subiectul activității culturale a exilului român, i-a contactat în legătură cu arhiva lor, Monica Lovinescu i-a telefonat, spunându-i că arhiva nu poate fi cercetată (Meseșan 2015, 161).

  Conștienți de valoarea colecției lor pentru reconstituirea istoriei exilului românesc, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au hotărât să o doneze statului român și în 1998 i-a împuternicit pe doi dintre cei mai apropiați prieteni ai lor, Mihnea Berindei și Gabriel Liiceanu, să o aducă în România după moartea lor (Lovinescu 2010, 477).

  După decesul proprietarilor și creatorilor ei, colecția a fost împărțită între Gabriel Liiceanu și Mihnea Berindei. În 2012, Mihnea Berindei a decis să-și doneze partea sa Arhivelor Naționale Istorice Centrale din București. Astfel, actul de donație a fost semnat in 2012 și aproape 4,2 metri liniari de manuscrise, memorii, cupuri de ziare și aproape 5,00 metri liniari de cărți, colecții de ziare și reviste au fost transferate către Arhivele Naționale Istorice Centrale. Materialele donate au fost împărțite în două părți distincte. Manuscrisele, memoriile, cupurile de ziare au format colecția Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Cărțile, ziarele și revistele au fost transferate la biblioteca acelorași Arhive Naționale din București. Din anul 2015, colecția Monica Lovinescu și Virgil Ierunca poate fi consultată la Arhivele Naționale Centrale din București și o expoziție temporară cu documente din această colecție a fost organizată în holul aceleiași instituții în 2016 (Editorial Historia 2016).

Descrierea conținutului

• Colecția Monica Lovinescu și Virgil Ierunca de la Arhivele Naționale Istorice Centrale din București este alcătuită din aproximativ 10.000 de file organizate în 215 dosare. Dosarele conțin manuscrise literare, memorii, cupuri din ziare, copii ale articolelor de presă, reviste și alte publicații de presă străine care acoperă în principal, dar nu exclusiv, perioada comunistă din România. Documentele sunt împărțite tematic în mai multe domenii: documente personale ale Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil Ierunca, documente create de REL și diferite agenții de presă străine, lucrări privind activitatea Lojei Masonice din Tel Aviv, materiale biografice și documentare despre dizidenți români și actele lor de protest deschise împotriva regimului comunist, precum și extrase din diferite ziare și reviste străine și românești.

  Documentele sunt în limba română, franceză, germană, greacă, italiană, portugheză și spaniolă. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au folosit aceste materiale pentru a documenta diferitele subiecte abordate în emisiunile lor de la REL și în articolele publicate. Activitatea lor s-a concentrat, în principal, pe sprijinirea disidenților români prin menționarea numelor lor și a actelor de opoziție la microfonului REL sau prin organizarea de proteste publice în Paris pentru denunțarea tratamentului dur la care ei erau supuși de către autoritățile comuniste. Această situație reflecta obiectivele generale ale REL, care trebuia nu doar să popularizeze atitudinile curajoase ale disidenților naționali, dar și să submineze monopolul asupra informațiilor impus de către regimurile comuniste (Petrescu 2013, 24-25, 32-33). În consecință, emisiunile lui Monica Lovinescu și Virgil Ierunca la RFE au fost o contribuție importantă la "celălalt" război rece care a avut loc pe frontul ideologic, cultural și de propagandă și care urmărea să creeze o sferă alternativă (occidentală) de valori și idei pentru cei din blocul estic  (Engerman 2010, 20-41).

Conținutul colecției

• literatură gri (documente de arhivă precum broșuri, buletine de informare, pliante, rapoarte, dosare ale poliției secrete, lucrări ale unor conferinţe, studii tehnice, transcripturi, etc.): 100-499
• manuscrise (memorii, jurnale, note, scrisori, ciorne, etc ): 10-99
• publicații: 500-999

Administrator(i)

• Arhivele Naţionale Istorice Centrale

Proprietar(i)

• Arhivele Naţionale Istorice Centrale
• Berindei, Mihnea
• Ierunca, Virgil
• Lovinescu, Monica

Părți interesate din cadrul colecțiilor

• Berindei, Mihnea

Acoperirea geografică actuală

• internațional

Subiecte

• activism religios
• cenzură
• emigrație/exil
• literatură și critică literară
• mișcare pentru drepturile omului
• samizdat și tamizdat

Fondatori

• Ierunca, Virgil
• Lovinescu, Monica

Data fondării

• 1962

Locul fondării

• Paris, France
  Vezi harta

Creatori

• Calciu-Dumitreasa, Gheorghe
• Eliade, Mircea
• Ierunca, Virgil
• Lovinescu, Monica

Colecționari

• Ierunca, Virgil
• Lovinescu, Monica

Evenimente importante în istoria colecției

• Donaţia colecției Lovinescu–Ierunca către ANIC București
• Expoziție: Documente din colecția Lovinescu-Ierunca, 23 februarie-30 martie 2016

Piese remarcabile

• Calciu–Dumitreasa, Gheorghe. Scrisoare către Radio Europa Liberă, în română, 14 octombrie 1984. Manuscris
• Eliade, Mircea. Scrisoare către Monica Lovinescu, în română, 27 martie 1971. Manuscris

Tipul de acces

• complet accesibil publicului

Autorul(ii) acestui articol

• Marin, Manuela
• Pătrăşconiu, Cristian Valeriu

Lista referințelor

Burlacu, Mihaela-Nicoleta. 2014. Monica Lovinescu: O voce a exilului românesc (Monica Lovinescu: A voice of the Romanian exile community). Iași: Editura Institutul European.

 Crăciun, Camelia. 2009. “Monica Lovinescu at Radio Free Europe.” In The Exile and Return of Writers from East–Central Europe: A Compendium. Edited by John Neubauer and ‎Borbála Zsuzsanna Török, 276–303. Berlin, New York: Walter de Gruyter.

 Dumitrescu, Vasile C. 1997. O istorie a exilului românesc (A history of the Romanian exile community). București: Victor Frunză.

 Editorial Historia 2016, “Documente din colecția Lovinescu–Ierunca, expuse la Arhivele Naționale” (Documents from the Lovinescu–Ierunca collection shown at the National Archives). Accessed March 25, 2018. https://www.historia.ro/sectiune/timp-liber/articol/documente-din-colectia-lovinescu-ierunca-expuse-la-arhivele-nationale.

Engerman, David C. 2010. “Ideology and the Origins of the Cold War, 1917–1962.” In The Cambridge History of the Cold War. Vol. 1 Origins. Edited Melvyn Leffler, Odd Anne Westad, 20–41. Cambridge: Cambridge University Press.

Lovinescu, Monica. 2001. La Apa Vavilonului (By the river of Babylon). Vol. 2. București: Humanitas.

Lovinescu, Monica. 2008. La Apa Vavilonului (By the river of Babylon). București: Humanitas.

Lovinescu, Monica. 2010. Jurnal esențial (Essential journal). București: Humanitas.

Monolescu, Florin. 2003. Enciclopedia exilului literar românesc 1945–1989: Scriitori, reviste, instituții, organizații (Encyclopaedia of the Romanian literary exile community  1945–1989: Writers, magazines, institutions, organisations). București: Compania.

Manolescu, Nicolae. 2014. “Mircea Eliade, cenzurat” (Mircea Eliade censored). In Adevărul, July 25, 2014. Accessed March 25, 2018.
http://adevarul.ro/cultura/carti/mircea-eliade-cenzurat-1_53d24bad0d133766a8bb1992/index.html.

Merișanu, Nicolae, and Dan Taloș. 2009. “Cuvânt înainte” (Foreword). In Antologia rușinii după Virgil Ierunca (The anthology of shame according to Virgil Ierunca). Edited by Nicolae Merișanu and Dan Taloș, 5–24. București: Humanitas.

Mănescu, Alexandra. 2012. Exercițiu anamnezic: Virgil Ierunca (Anamnestic exercise: Virgil Ierunca). Târgu-Jiu: Academica Brâncuși.

Meseșan, Anarela. 2015. Exilul românesc din perioada comunistă, reflectat în fondul bibliotecii de la Paris a familiei Monica Lovinescu–Virgil Ierunca (The Romanian exile community of the communist period reflected in Monica Lovinescu and Virgil Ierunca’s personal library in Paris). Cluj-Napoca: Centrul de Studii Transilvane.

Petrescu, Cristina. 2013. From Robin Hood to Don Quixote: Resistance and Dissent in Communist Romania. București: Editura Enciclopedică.

Petrescu, Dragoș. 2009. “Bulding the Nation, Instrumentalizing Nationalism: Revisiting Romanian National-Communism, 1956–1959.” In Nationalities Papers, 37: 4, 523–544.

Stan, Snejana Lavinia. 2010. “Exilul ca dialog: Monica Lovinescu și Virgil Ierunca” (Exile as dialogue: Monica Lovinescu and Virgil Ierunca). In Istoria culturii, cultura istoriei: Omagiu Profesorului Doru Radosav la vârsta de 60 de ani (History of culture, culture of history: Homage for Professor Radosav at the age of 60). Edited by Ionuț Costea, Ovidiu Ghitta, Valentin Orga, and Iulia Pop, 681–716. Cluj-Napoca: Argonaut.

Stan, Snejana Lavinia. 2013. Exilul românesc în Europa occidentală în anii 1970–1980: Politica prin cultură (The Romanian exile community in Western Europe during the 1970s and 1980s: Politics through culture). Cluj-Napoca, Gatineau: Argonaut, Simphologic Publishing.

Vladimirov, Iulia. 2011. “The Voice of Unbound Freedom.” In History of Communism in Europe. Vol. 2: 309–321.

Vladimirov, Iulia. 2012. Monica Lovinescu în documentele Securității 1948–1989 (Monica Lovinescu in the Securitate’s documents 1948–1989). București: Humanitas.

Pavelescu, Alina, interview by Pătrăşconiu, Cristian Valeriu , November 28, 2016. COURAGE Registry Oral History Collection

Turcitu, Claudiu-Victor, interview by Pătrăşconiu, Cristian Valeriu , November 21, 2016. COURAGE Registry Oral History Collection