Ghimpu, Gheorghe (n. 26 iulie 1937, satul Colonița, județul Lăpușna, România, în prezent Chișinău, Republica Moldova – m. 13 noiembrie 2000, Chișinău) era unul dintre membrii fondatori și principalul ideolog al Frontului Național Patriotic. El a creat sau a fost co-autorul majorității documentelor programatice ale mișcării și poate fi considerat unul dintre liderii incontestabili ai grupului-nucleu. El a studiat la Institutul Pedagogic din Tiraspol, la Facultatea de Fizică și Matematică, pe care a absolvit-o în anul 1960. Ulterior, Ghimpu a lucrat ca profesor școlar în raionul Strășeni, iar apoi ca lector universitar la Tiraspol și Chișinău. El a fost, de asemenea, funcționar mărunt în cadrul Uniunii Leniniste a Tineretului Comunist din Moldova (Komsomol). Cel puțin de la mijlocul anilor 1960, Ghimpu a început să-și manifeste, în mod deschis, opiniile sale critice și naționaliste, ceea ce a avut drept consecință câteva mustrări aspre și, în ultimă instanță, a dus la concedierea sa din postul pe care îl avea în cadrul Komsomol-ului. În 1970 Ghimpu a fost admis la programul de doctorat al Institutului de Fizică Biologică al Academiei de Științe din URSS (Moscova). El a fost însă exmatriculat de la doctorat din motive ideologice în noiembrie 1971. Sub impactul Primăverii de la Praga și al evenimentelor ulterioare din Europa de Est, el a fondat, împreună cu Alexandru Usatiuc, Frontul Național Patriotic. Mai târziu, Ghimpu insista asupra falsei afirmații că această organizație ar fi existat în RSSM încă de la sfârșitul anilor 1940 și că ea ar fi fost doar ”reînviată” de către grupul lor la sfârșitul anilor 1960. Ghimpu a fost arestat în ianuarie 1972 și condamnat la șase ani de închisoare într-o colonie penală cu regim sporit de securitate. După reîntoarcerea sa la Chisinau, lui Ghimpu i s-a interzis implicarea în orice activitate publică și angajarea în învățământ. El și-a reluat activitatea politică după 1989, fiind unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova. El a devenit deputat al primului parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic, între 1990 și 1994. Făcând un gest extrem de încărcat de semnificații simbolice, Ghimpu a fost cel care a instalat tricolorul pe clădirea Parlamentului pe data de 27 aprilie 1990, consacrând astfel primul act de ruptură simbolică față de trecutul sovietic. El a rămas activ implicat în politică până în clipa morții sale, survenite ca urmare a rănilor suferite într-un accident rutier, în luna noiembrie 2000. Ghimpu a fost singurul membru al grupului care a devenit politician după 1989.