Hedwig Ulrike Ruşdea (născută Weindel) a fost un specialist în tehnica morilor preindustriale, care s-a afirmat în cadrul Muzeului ASTRA prin identificarea, cercetarea şi salvarea a numeroase mori de vânt din Dobrogea, care au fost reasamblate în expoziţia în aer liber a muzeului în anii 1960–1970. Ulrike Hedwig Ruşdea s-a născut în 20 iunie 1924 la Sibiu într-o familie de intelectuali saşi; părinţii ei erau doctori şi cercetători în domeniul ştiinţelor naturii. După absolvirea Liceului de fete din Sibiu în anul 1943, Ruşdea a început studiile la Facultatea de Medicină a Universităţii din Cluj. În 1947, a renunţat la medicină pentru a studia germanistica la aceeaşi universitate. În 1951, şi-a finalizat studiile la Universitatea din Bucureşti deoarece secţia de germanistică din Cluj se închisese între timp. Între anii 1955–1957, a lucrat la redacţia ziarului oficial de limbă germană din România Neuer Weg. În 1953, s-a căsătorit cu doctorul Dan Ruşdea. În perioada 1958–1961, a colaborat cu cercetători de la Academia Română, filiala Sibiu, în cadrul proiectului Dicţionarului Graiurilor Săseşti (Siebenbürgisch–Sächsischen Wörterbuch), iar în mai 1962, s-a angajat la Muzeul Brukenthal, unde a luat parte la crearea în 1963 a Muzeului Tehnicii Populare, sub coordonarea lui Cornel Irimie. A făcut parte din echipele Muzeului Tehnicii Populare care au întreprins numeroase cercetări de teren. S-a specializat în civilizaţia morilor de vânt din Dobrogea. Sub coordonarea sa au fost salvate şi aduse în muzeu cinci mori de vânt din judeţul Tulcea. Activitatea sa în domeniul cercetării morilor de vânt din România din perspectivă comparativă a fost răsplătită cu recunoaşterea internaţională. Hedwig Ruşdea a participat alături de Cornel Irimie (directorul Muzeului Tehnicii Populare) la al doilea Simpozion Internaţional de Mulinologie de la Copenhaga din 1969. Ulterior, a fost invitată la numeroase conferinţe internaţionale pe această temă. Și-a folosit experienţa de la Muzeul Tehnicii Populare pentru a face Heimatmuseum (Muzeul Săsesc al Transilvaniei) de la Michelsberg (Cisnădioara) în 1971. În 1987, ca urmare a limitării de către autorităţi a călătoriilor sale în Occident şi a lipsurilor generalizate din ţară, Ruşdea a decis să emigreze în Germania, unde a continuat cercetările în mulinologie. A murit la 18 februarie 2009 la Heidelberg. Prin realizările sale, Hedwig Ruşdea a fost unul dintre cei mai importanţi etnografi ai Muzeului Tehnicii Populare din Sibiu. Aceasta s-a remarcat prin salvarea unor piese de patrimoniu care altfel ar fi fost distruse de politicile de modernizare a agriculturii implementate de regimul comunist. Ea a realizat, de asemenea, cercetări etnografice în satele de unde a achiţionat artefactele tehnicii populare, aflate astăzi în custodia Muzeului ASTRA. Aceste cercetări reprezintă surse valoroase de informaţii pentru cunoaşterea societăţii rurale din Dobrogea şi a efectelor politicilor de modernizare a agriculturii asupra patrimoniului cultural al regiunii.
Deleanu, Valerie, and Delia Voina, ed. 2012. Morile de vânt din Dobrogea: Hedwig Ulrike Ruşdea în memoria etnomuzeologiei româneşti (The windmills of Dobrogea: Hedwig Ulrike Ruşdea in the collective memory of Romanian ethno-museology). Sibiu: ASTRA Museum.
Deleanu, Valer, and Delia Voina. 2013. Oameni care au făurit muzeul (Founders of the ASTRA Museum). Sibiu: ASTRA Museum.
Klein, Konrad, 2009. „Ulrike Ruşdea: Mühlenforscherin von europäischem Rang.” Siebenbürgische Zeitung. March 9. Accessed May 27, 2017. https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/interviews/8728-ulrike-rusdea-muehlenforscherin.html