Această fotografie din colecția Ștefan Gane este o mărturie pentru politica de remodelare a trecutului specifică regimului Ceaușescu, care s-a folosit intens de istoria națională în scopul legitimării, dar în același timp a distrus tot ceea ce era opus viziunii sale. Un exemplu în acest sens este distrugerea aproape totală a ansamblului mănăstirii Mihai Vodă în anul 1985, din care a fost păstrată și mutată prin translatare în pantă biserica și clopolnița.
Biserica fostei Mănăstiri Mihai Vodă este o emblemă a Bucureștiului premodern și una dintre cele mai vechi clădiri care s-au păstrat în București. Construită în 1594, de-a lungul timpului a avut mai multe destinații, printre care reședință domnească, spital militar, școală de medicină, dar și sediul Arhivelor Statului. A fost ctitorită de unul dintre cei mai importanți domnitori din istoria națională a românilor: Mihai Viteazul. Acesta a fost domnitor al Valahiei între 1593-1601 și singurul conducător al unuia dintre statele pre-moderne existente în perimetrul actual al României moderne care a unificat, pentru intervalul 1600-1601, un teritoriu aproximativ egal cu cel al României de astăzi. Astfel că Mihai Viteazul a fost considerat încă din secolul al XIX-lea un personaj important în istoria națională. După instaurare regimului comunist la putere, istoriografia i-a conferit lui Mihai Viteazul un loc mult mai important în istoria națională decât avusese până atunci. Astfel că a fost catalogat drept prefiguratorul așa-numitei "Uniri de la 1918." Acest eveniment istoric a constat în alipirea regiunilor istorice din Austro-Ungaria locuite în majoritate de români la așa-numitul Vechi Regat al României și s-a concretizat în urma Tratatelor de pace de la Saint-Germain (1919) și Trianon (1920). Imaginea lui Mihai Viteazul ca anticipator al "Unirii de la 1918" fost intens promovată mai ales sub regimul Ceaușescu, nu numai prin manuale școlare sau lucrări istorice, dar și prin intermediul filmului istoric ”Mihai Viteazul,” realizat în 1970.
În ciuda importanței covârșitoare pe care regimul comunist i-a acordat-o lui Mihai Viteazul, complexul mănăstiresc pe care l-a fondat a devenit victima cea mai cunoscută a proiectului de demolare a Bucureștiului. Pe locul în care era amplasat, o poziție înaltă în peisajul urban al capitalei, a fost proiectat de autoritățile comuniste actualul sediu al Parlamentului României. În 1985 ansamblul mănăstiresc a fost demolat, însă nu în totalitate. În ultimul moment, au fost mutate prin translatare în pantă biserica și clopotnița, în ciuda planului inițial ca totul să fie distrus. Biserica a fost mutată la baza dealului pe care se aflase până atunci, unde ulterior a fost ascunsă de blocurile construite de comuniști. Biserica a fost inițial amplasată pe Dealul Mihai Vodă, pe fosta stradă a Arhivelor nr. 2, după care a fost mutată pe strada Sapienței nr. 4, unde se găsește și în prezent. Această fotografie, realizată clandestin de către arhitectul român cu câteva luni înainte ca edificiul să fie strămutat, a luat-o cu el în Franța în 1985 când a emigrat. Fotografia în cauză, care astăzi se regăsește în colecția Ștefan Gane, este în exemplar original, format 10x15 cm, imprimată pe hârtie alb-negru. Astăzi, ea este o sursă istorică importantă pentru cunoașterea și scrierea unei părți din istoria recentă a României în legătură cu proiectul de distrugere a patrimoniului național practicat de regimul comunist între 1977-1989.