Hedwig Ulrike Ruşdea, muzeograf şi etnograf al Muzeului Tehnicii Populare, a întreprins începând cu anul 1964 până la sfârşitul anilor 1970 numeroase cercetări de teren privind tehnica morilor de vânt din Dobrogea, precum şi a istoriei şi rolului lor în comunităţile rurale din această regiune a ţării. În acest dosar, Hedwig Ruşdea a adunat schiţe tehnice ale morilor cercetate, fişe privind istoria artefactelor, interviuri cu foştii proprietari (consideraţi de regimul comunist ca fiind foşti chiaburi), observaţii privind rolul economic şi social al morilor de vânt, analize ale evoluţiei lor numerice şi fotografii cu piesele salvate din satele Enisala, Dunavăţ, Frecăţei şi Mahmudia din Dobrogea. Dosarul reprezintă astăzi o sursă istorică valoroasă privind istoria patrimoniului cultural din Dobrogea. Documentele conținute reflectă argumentele care au stat la baza deciziei conducerii Muzeul Tehnicii Populare de a salva şi reasambla, în expoziţia permanentă din aer liber a muzeului din împrejurimile Sibiului, cele patru mori care fac obiectul acestui dosar și se numără printre cele cinci recuperate în urma cercetărilor întreprinse de Ruşdea în Dobrogea.