“Gediegenes Erz” (Minereu solid) este manuscrisul unei nuvele care abordează tema vieţii tinerilor saşi în prima jumătate a anilor 1950. Sub influenţa cercului literar german din Cluj Eginald Schlattner a început să se interogheze asupra viitorului comunităţii saşilor transilvăneni în noua societate socialistă. Intenţia autorului era să pledeze pentru integrarea saşilor în noua societate. Nuvela a fost premiată de ziarul Neuer Weg şi a fost publicată în 1956. După participarea la o întâlnire a unor tineri saşi la Braşov în toamna anului 1956, ocazie cu care a citit nuvela amintită, Eginald Schlattner a atras atenţia Securităţii. Deşi intenţiile sale au fost altele, Securitatea a interpretat nuvela ca pe un apel la păstrarea identităţii saşilor transilvăneni, fapt care intra în contradicţie cu internaţionalismul promovat oficial de către regimul comunist. Nuvela va fi interzisă în 1957 şi va fi invocată împotriva autorului în timpul interogatoriilor din perioada 1957-1959. Manuscrisul original a fost confiscat în 1957 şi a fost returnat autorului la eliberare în 1959. În 2012, Michaela Nowotnick a editat volumul Odem, volum care include, pe lângă alte opere literare de dinainte de 1989, şi nuvela “Gediegenes Erz”.