Pentru realizarea tuturor fotografiilor care documentează dimensiunile demolărilor din centrul Bucureștiului și care se regăsesc în colecția lui Alexandru Barnea, acesta a folosit un aparat fotografic Asahi Pentax de fabricație japoneză. Predecesor al aparatelor Pentax de astăzi, acest tip de aparat reflex cu vizare prin obiectiv (SLR - single lens reflex) pentru film de 35 de mm a constituit la vremea sa o revoluție în domeniul fotografiei și o sursă de inspirație pentru celelalte companii producătoare de aparatură fotografică. În perioada premergătoare dezvoltării fotografiei digitale, aparatele japoneze de tip reflex dominau piața mondială, dar reprezentau un produs greu de procurat pentru cineva care trăia într-o țară izolată ca România de dinainte de 1989. Printr-un concurs de împrejurări, Alexandru Barnea a ajuns unul dintre puținii posesori din România lui Ceaușescu de asemenea aparate performate pentru vremea lor. ”Cred că am acest aparat din 1975. E de la tatăl meu, Ion Barnea. El era cunoscut în Italia, în calitate de specialist în arheologie creștină și istoria veche a creștinismului – și a mers la un moment dat pentru a ține o serie de conferințe acolo, la Roma mai ales. Și de acolo a luat acest aparat. S-a reîntîlnit cu un vechi prieten, născut și el în România – un mare grafician, cunoscut și în țară și în străinătate, Eugen Drăguțescu. Pasionat și el, ca și tatăl meu, ca și mine, de fotografie. Ei bine, prietenul vechi al tatălui meu este cel care i-a recomandat acest aparat,” povestește Alexandru Barnea.

Aparatul, cumpărat dintr-un magazin de specialitate de la Roma, a fost folosit multă vreme în familia Barnea, atît de tatăl, cît și de fiul acestuia. ”L-a folosit și tata, l-am folosit și eu – mai ales în materie de arheologie. Amîndoi l-am folosit aproape 15 ani, pînă cînd, fiind destul de greu de cărat, l-am pus deoparte în favoarea unui aparat mai mic, mai compact și cu mult mai ușor de transporat. Cu el am făcut toate pozele din seria de demolări. Pe unele, cum spuneam, cu ceva frică – pentru că acest aparat avea un click destul de ușor auzibil,” adaugă Alexandru Barnea.

În privința detaliilor tehnice ale acestuia, acesta mai menționează că era ”foarte prietenos, cu atît mai mult cu cît mergea pe o baterie care, deși nu se prea găsea în România, ținea destul de mult. Puterea de focalizare era una excelentă; între altele, puteai regla distanța foarte bine, iar acest detaliu a fost de mare ajutor pentru munca mea. Putea face clară aproape orice imagine, mai îndepărtată sau mai apropiată. Zoomul se reglează manual. Permite film de tip Leika, cu 36 de poziții, înguste.” Asahi Pentax, aparatul foto care se regăsește în colecție Alexandru Barnea, are în jur de 2 kilograme și este funcțional și astăzi.