Arhivele ieșene au fost fondate la 1 ianuarie 1832, când intra în vigoare Regulamentul Organic, care stipula crearea Arhivelor Statului din Principatul Moldovei.  La început, instituţia s-a aflat sub jurisdicția Ministerului Dinlăuntru, apoi a Ministerului Justiţiei. Din 1862, Arhivele au trecut în subordinea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, transformându-se în Direcţie Generală a Arhivelor Statului. Potrivit Regulamentului de organizare, Arhiva din Iaşi devenea o sucursală a DGAS Bucureşti. Începând din 1925, activitatea Arhivei din Iaşi se desfăşoară conform prevederilor noii Legi pentru organizarea Arhivelor Statului. Potrivit art. 5, se înfiinţează 4 direcţii regionale: Cernăuţi, Chişinău, Cluj şi Iaşi, conduse de către un director regional. Privitor la zonele arondate, Direcţiei regionale Iaşi îi reveneau judeţele Moldovei, fără Basarabia şi Bucovina. Din 1951, urmare a aplicării H.C.M. nr. 472/1951, Arhivele Statului au intrat în subordinea Ministerului de Interne. În timpul perioadei comuniste, Arhivele Statului au fost organizate în baza Decretelor nr. 353/1957 şi 472/1971. Acesta din urmă a fost în vigoare până la publicarea, în Monitorul Oficial nr. 77/9 aprilie 1996, a Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, în vigoare și astăzi. În prezent, Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale îşi desfăşoară activitatea în sediul din B-dul Carol I nr. 26, în clădirea inaugurată la 11 iunie 1977. La Arhivele Naţionale Iaşi se păstrează în prezent o cantitate de peste 18,5 kilometri liniari de documente. Acestea acoperă perioada 1362 – 1989, fiind structurate pe fonduri şi colecţii arhivistice, care sunt constituite pe domenii de activitate, instituţii, etc. Colectivul Arhivelor Naționale Iași include 22 de persoane (personal administrativ, arhiviști și arhivari). La dispoziția cercetătorilor se află instrumente specifice de lucru: lista fondurilor şi colecţiilor, inventarele arhivistice (în format clasic sau electronic), cataloage, indici, fişe ale publicaţiilor existente în biblioteca documentară.  Arhivele conțin fonduri din domeniile administrative, judecătoreşti, economice, industriale, culturale, bisericeşti, militare, şcolare, sociale şi personale. La SJAN se păstrează un material documentar deosebit de bogat şi variat, care este relevant inclusiv pentru studierea perioadei comuniste, la nivel local.