Asociația Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989 a fost înființată la 26 aprilie 1990 ca o structură instituțională care administrează activitățile derulate sub titulatura de ”Memorialul Revoluției de la Timișoara,” Scopul declarat al acesteia este acela ”de a cinsti memoria victimelor represiunii din timpul Revoluției Române din Decembrie 1989.” Începând cu anul 1996, în cadrul Asociației a funcţionat informal Centrul Naţional de Documentare, Cercetare şi Informare Publică privind Revoluţia din Decembrie 1989, care a căpătat un statut oficial în anul 2000. ”Scopul declarat al asociaţiei este de a deveni, prin Centrul Naţional de Documentare, Cercetare şi Informare Publică, un mijloc operativ de informare referitoare la evenimentele ce au dus la căderea regimului comunist din România, propunându-şi să valorifice informaţia istorică românească circumscrisă evenimentelor anului 1989 din Europa Centrală şi de Sud-Est. Pentru că aceste momente nu pot fi pe deplin înţelese fără a cunoaşte sistemul comunist în ansamblu, Centrul se preocupă şi de studierea perioadei comuniste din România” se menționează în documentele oficiale ale acestei asociații.  Asociația Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie Timișoara dispune și administrează sala pentru documentare şi cercetare, sala pentru arhivare audio-video, arhiva pentru documente scrise şi presă, biblioteca, sălile expoziţionale și Capela Eroilor Revoluţiei. Asociația are membri cotizanți și membri onorifici. Adunarea Generală a acesteia se întrunește cel puțin o dată pe an, drept de vot având doar membrii cu cotizația achitată la zi. Consiliul Director este compus din șapte membri aleși de către Adunarea Generală. Totodată, Consiliul Director alege președintele și cei doi vicepreședinți.

Din punct de vedere legislativ-instituțional, în istoria Asociației Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989 există alte două momente fundamentale pe lângă data de fondare. Primul dintre acestea este intrarea în vigoare începând cu 31 ianuarie 2000 a Ordonanței de Guvern 46/2000. În conformitate cu Articolul 1 al acestui document legislativ, ”se declară ansamblu de interes național, sub denumirea de ’Memorialul Revoluției – Decembrie 1989,’ complexul format din 12 monumente, complexul memorial din Cimitirul Eroilor, precum și Centrul Național de Documentare, Cercetare și Informare Publică despre Revoluția din România, situat în municipiul Timișoara, județul Timiș, cu terenurile aferente.” Articolul 3 al aceluiași document menționează explicit că: ”Activitățile de punere în valoare a ansamblului ’Memorialul Revoluției – Decembrie 1989’ vor fi efectuate de către Asociația ’Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989,’ care va putea efectua și activități de cercetare și de studii.” Din punct de vedere legislativ-instituțional, al doilea moment fundamental pentru Asociația Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989 a fost 19 octombrie 2011. Atunci a intrat în vigoare o prevedere legală prin care, conform acestui document, ”se recunoaşte Asociaţia ’Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 Timişoara’ persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, cu sediul în municipiul Timişoara, str. Emanoil Ungureanu nr. 8, judeţul Timiş, ca fiind de utilitate publică.”

Cu privire la misiunea majoră a acestei instituții, Gino Rado, vicepreședintele asociației, precizează: ”La Memorial, pot spune, primul nostru scop chiar acesta este: prin tot ce facem, de fapt, ne opunem unei uitări nemeritate cu privire la ceea ce a fost atunci, în decembrie 1989. Noi suntem un Memorial. Dorim să ținem această memorie prețioasă activă, cât mai vie.” În plus, adaugă el: ”despre decembrie 1989, mă tem că aproape uităm cam tot ce a fost acolo – și nu ar trebui să uităm nimic. Nici despre curaj, nici despre dictatură, nici despre oameni, nici despre comunism, nici despre libertate, nici despre Ceaușescu și acoliții lui, nici despre democrație, nici despre crimele numeroase de la revoluție – despre toate acestea, dar și despre altele, nu ar trebui să uităm nimic. Dar nimic! Nimic din ceea ce a fost acolo nu e de pus deoparte ca fiind neînsemnat, nimic din ceea ce a fost acolo nu e de uitat...Totul este esențial din ceea ce a fost atunci!”