Adresa

• Sibiu Strada George Barițiu 5, Romania 550178
  Vezi harta

Limbi

• Franceză
• Germană
• Română

Website

• http://bjastrasibiu.ro/colectii/fonduri-documentare/

Numele colecției

• Fondul Documentar Emil şi Aurel Cioran

Originea colecției și activitățile culturale reprezentate

• Colecţia reflectă viaţa şi activitatea a celor doi fraţi, Aurel şi Emil Cioran, precum şi mediul cultural în care s-au format, din care mai făceau parte intelectuali precum Constantin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu şi Petre Ţuţea, care au fost reprimaţi şi marginalizaţi de către regimul comunist, în timp ce cărţile lor au fost interzise din cauza simpatiei pe care au arătat-o înainte de 1944 Legiunii Arhanghelului Mihail. Caracterizată de istoricul Stanley Payne ca fiind “o variantă românească a fascismului” şi “cel mai specific caz din întreaga varietate a fascismelor, exceptându-i pe naziştii germani” (Payne 1995, 136), Legiunea a atras numeroşi tineri intelectuali români, radicalizaţi de “şomajul intelectual” şi corupţia generalizată din Româna interbelică (Sdrobiş 2015, 175–181, 189–193).
  Structura colecţiei reflectă viaţa tumultuoasă a celor doi fraţi Cioran. O parte a ei a fost colecţionată de către familia Cioran în perioada 1911–1948, înainte de arestarea lui Aurel Cioran de către Securitate. Această parte include manuscrise, corespondenţa lui Emil şi a lui Aurel Cioran cu alţi intelectuali români, documente personale privind studiile şi bursele lui Emil Cioran, precum şi biblioteca familiei Cioran, care conţine cărţi în limba română şi în limbi străine, multe dintre ele interzise în perioada comunistă. Aceste piese ale colecţiei reprezintă o sursă de informaţie valoroasă pentru istoria intelectuală a României, mai ales privind anii 1930 şi 1940. De asemenea, acestea scot la iveală sursele intelectuale ale operei lui Emil Cioran, precum şi complicatele întersectări dintre cultură şi politică din România interbelică. A doua parte a colecţiei, strânsă după 1948, oglindeşte limitele culturale impuse de regimul comunist. Corespondenţa din perioada comunistă târzie dintre Aurel Cioran şi fratele său Emil, care nu s-a mai întors în România după cel de-al Doilea Război Mondial, reprezintă o incursiune în viaţa cotidiană a doi intelectuali separaţi de Cortina de Fier. Această corespondenţă este o sursă valoroasă de documentare pentru percepţia din România comunistă asupra intelectualilor români rămaşi în Occident. De asemenea, această corespondenţă poate fi considerată în sine un act de opoziţie culturală, având în vedere restricţiile impuse de regimul comunist în anii 1950. A ţine o corespondenţă cu un intelectual român din Occident presupunea pentru cei rămaşi în ţară riscuri politice reale la sfârşitul anilor 1940 şi în decursul anilor 1950. Aceste riscuri sunt ilustrate de procesul politic cunoscut în istoriografia română ca Procesul Noica–Pillat. În cadrul acestui proces politic, care a avut loc în România în februarie 1960 şi a inclus între alţii pe filosoful Constantin Noica, prieten cu fraţii Cioran, una dintre probele cheie ale acuzării a fost o scrisoare trimisă de Noica lui Emil Cioran în 1957 (Tănase 2009a, 370–379).
  Piesele colecţiei au fost adunate de părinţii celor doi fraţi şi de către Aurel Cioran în perioada 1911-1996. Păstrarea documentelor colecţiei din perioada interbelică era, de asemenea, o înteprindere periculoasă în comunism, având în vedere că multe scrisori din această perioadă au un conţinut ideologic problematic, dacă este să le privim prin ochii cenzurii din epocă. În 1996, Aurel Cioran a redactat un testament prin care îşi exprima dorinţa ca după moartea sa colecţia să fie donată Bibliotecii Judeţene ASTRA din Sibiu, fapt care s-a îndeplinit în 1997. Colecţia are un aer compozit, având în vedere că piesele reflectă interesele intelectuale ale ambilor fraţi. În timp ce manuscrisele şi scrisorile redactate de Emil Cioran reprezintă o sursă de documentare pentru perioada românească a activităţii sale literare, precum şi pentru contactele sale cu intelectuali români, cele redactate de Aurel Cioran oglindesc preocupările şi mediul cultural al unui intelectual, care a fost reprimat şi marginalizat în perioada comunistă din cauza poziţiilor sale pro-legionare. Din acest punct de vedere, cazul său este simptomatic pentru incapacitatea intelectualilor români, care în perioada interbelică au fost atraşi de legionarism, de a-și reevalua critic simpatiile pentru mişcarea de extremă dreaptă.

Descrierea conținutului

• Colecţia Aurel şi Emil Cioran conţine 602 volume, peste 600 de scrisori, manuscrise, documente personale şi fotografii. Cărţile colecţiei Aurel şi Emil Cioran acoperă o varietate mare de discipline, precum filosofie, literatură, teologie şi ştiinţe sociale. Multe dintre aceste cărţi, inclusiv cele publicate de Emil Cioran în străinătate, nu erau accesibile în bibliotecile publice din România comunistă. Cărţile din biblioteca personală a lui Aurel Cioran au circulat în rândul cercului său de prieteni şi au reprezentat o sursă alternativă de lectură pentru acest mediu intelectual. Corespondenţa şi fotografiile sunt o sursă de documentare pentru cercetarea mediului intelectual în care Emil Cioran s-a format. Din acest punct de vedere, colecţia reflectă nu doar recepţia pe care cărţile publicate de Emil Cioran în Occident au avut-o în România comunistă, ci şi traiectoria prietenilor lui Emil Cioran, care au rămas în ţară, precum Constantin Noica şi Petre Ţuţea. Colecţia cuprinde manuscrisele originale ale unor eseuri semnate de Emil Cioran, considerate de importanţă secundară.

   

Conținutul colecției

• fotografii: 0-9
• manuscrise (memorii, jurnale, note, scrisori, ciorne, etc ): 500-999
• publicații: 500-999

Administrator(i)

• Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu

Proprietar(i)

• Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu
• Cioran, Aurel
• Cioran, Emilian

Subiecte

• Supraviețuitori ai persecuțiilor din timpul regimurilor autoritare/totalitare
• emigrație/exil
• literatură și critică literară

Fondatori

• Cioran, Emilian

Data fondării

• 1911

Locul fondării

• Rășinari, Romania
  Vezi harta

Creatori

• Cioran, Aurel
• Cioran, Emil Mihai
• Eliade, Mircea

Colecționari

• Cioran, Aurel
• Cioran, Emilian

Evenimente importante în istoria colecției

• Expoziţie: Corespondenţa lui Emil Cioran în colecţiile Bibliotecii Judeţene ASTRA Sibiu

Piese remarcabile

• Cioran, Emil. Ce pot învăţa în timp de o zi, 1927, Manuscris
• Cioran, Emil. Scrisoare către părinţii săi, Paris, 28 februarie 1949. Manuscris
• Scrisoare a lui Mircea Eliade către Emil Cioran, 1936

Tipul de acces

• complet accesibil publicului

Publicații

• Cioran, Aurel. 2012. Aurel Cioran: fratele fiului risipitor (Aurel Cioran: The brother of the prodigal son). Edited by Anca Sârghie and Marin Diaconu. Cluj-Napoca: Eikon.

  Cioran, Emil. 1995. Scrisori către cei de-acasă (Letters to those at home). Edited by Dan C. Mihăilescu. Bucharest: Humanitas.

  
  
  

Autorul(ii) acestui articol

• Pintilescu, Corneliu

Lista referințelor

ASTRA Sibiu County Library. 2017. “Fondul documentar EMIL și AUREL CIORAN” (The Emil and Aurel Cioran Documentary Fonds). Accessed February 18, 2017. http://bjastrasibiu.ro/colectii/fonduri-documentare/

Laignel-Lavanstine, Alexandra. 2004. Cioran, Eliade, Ionesco: Uitarea fascismului. Trei intelectuali români în vâltoarea secolului (Cioran , Eliade, Ionescu: Forgetting fascism. Three Romanianintellectuals in the turmoil of the century).Bucharest: Editura EST–Samuel Tastet Éditeur.

Payne, Stanley G. 1995. A History of Fascism, 1914–1945. Madison: University of Wisconsin Press.

Sdrobiş, Dragoş. 2015. Limitele meritocraţiei într-o societate agrară. Șomaj intelectual şi radicalizare politică a tineretului în România interbelică (The limits of meritocracy in an agrarian society: Intellectual unemployment and political radicalisation in interwar Romania).  Iaşi: Polirom.

Tănase, Stelian. 2009a. Anatomia mistificării: 1944–1989 (The anatomy of mystification: 1944–1989). Bucharest: Humanitas.

Tănase, Stelian. 2009b. “Emil Cioran supravegheat de Securitatea română”(Emil Cioran under the surveillance of the Romanian Securitate). Sfera Politicii 17, 141. Accessed February 21, 2017.  http://www.sferapoliticii.ro/sfera/141/art12-tanase.html

Andriescu, Bogdan, interview by Pintilescu, Corneliu, December 20, 2016. COURAGE Registry Oral History Collection