Adresa

• Brașov Curtea Honterus 2, Romania
  Vezi harta

Limbi

• Germană
• Română

Website

• http://www.honterus-archiv.ro/institution/

Numele colecției

• Fondul Hans Otto Roth

Originea colecției și activitățile culturale reprezentate

• Fondul Hans Otto Roth fost creat între anii 1919-1951, perioadă în care Roth a fost unul dintre cei mai importanţi lideri politici şi jurnalişti ai comunităţii germanilor din România. Documentele care compun acest fond au fost colecţionate şi organizate în funcţie de priorităţile activităţii politice şi de jurnalist ale lui Roth. Astfel, organizarea documentelor urmează două principii, cel cronologic şi cel tematic. Din punct de vedere tematic, documentele sunt organizate în funcţie de acţiunile importante întreprinse de Roth, precum opoziţia faţă de preluarea şcolilor confesionale ale Bisericii Evanghelice C.A. de către organizaţia politică a germanilor din România intitulată Grupul Etnic German, care se afla sub controlul mişcării naziste locale, sau protestele faţă de aplicarea abuzivă a prevederilor legislative comuniste din perioada 1945-1948, care vizau minoritatea germană din România. Existenţa a numeroase duplicate a documentelor din fondul Roth se explică prin intenţiile creatorului colecţiei, care, pe de o parte, a dorit ca opoziţia sa faţă de anumite măsuri abuzive să fie cunoscută de cât mai mulţi factori de decizie, iar, pe de altă parte, a sperat ca cel puţin unele exemplare ale documentelor vor rămâne ca mărturie a acţiunilor sale.

  Limite cronologice ale fondului Hans Otto Roth reflectă anii săi de activitate publică. Anul 1919  reprezintă momentul începerii activităţii în parlamentul României, ca deputat din partea minorităţii germane. Anul 1951 reprezintă practic ultimul an de activitate publică a lui Roth, deoarece acesta este arestat de Securitate în 1952. Nu este cunoscută istoria salvării fondului Hans Otto Roth şi a intrării sale în posesia Arhivei Comunităţii Honterus, redenumită ulterior Arhiva şi Biblioteca Bisericii Negre după cunoscutul edificiu aflat în patrimoniul său. Faptul că Roth avea mai multe reşedinţe (Braşov, Sibiu şi Bucureşti) explică de ce Securitatea nu a confiscat și aceste documente, ci doar pe cele pe care probabil le-a găsit la arestare în locuinţa sa de serviciu din Bucureşti. În opinia lui Thomas Șindilariu, unul dintre apropiaţii lui Roth a avut iniţiativa preluării colecţiei Roth şi a adăpostirii documentelor în spaţiile deţinute de Biserica Evanghelică C.A. din România.

  Nu au fost descoperite documente care să clarifice ce s-a întâmplat cu această colecţie în perioada cuprinsă între 1952, anul arestării lui Roth, şi 1962, anul înregistrării sale oficiale ca parte a recent înfiinţatei Arhive a Comunităţii Honterus. Această ultimă instituţie a fost creată în baza unei legi din 1957, care permitea înfiinţarea de arhive confesionale. Odată cu aplicarea acestei legi,  documentele aflate în posesia comunităţii Honterus au fost preluate în 1958 de noua arhivă sub coordonarea lui Gustav Markus, fost proprietar al editorii Corvinus şi bun cunoscător al patrimoniului cultural al saşilor din Braşov. Acesta a avut un rol important în salvarea fondului Roth şi includerea sa în patrimoniul arhivistic al instituţiei pe care o conducea.

  În anul 1962, fondul Hans Otto Roth a fost arhivat şi a primit un indice arhivistic, fapt care atestă că de atunci fondul se află în custodia Arhivei comunităţii Honterus. Salvarea şi arhivarea acestui fond a însemnat un act de opoziţie tăcută faţă de regimul comunist, care presupunea asumarea unui risc important de către angajaţii Arhivei comunităţii Honterus, deoarece Hans Otto Roth era perceput ca fiind un inamic al regimului comunist din România. Fondul Roth a rămas în custodia Arhivei comunităţii Honterus şi după anul 1971, când autorităţile comuniste au emis Decretul 472, prin care fondurile cu valoare istorică ale bisericilor urmau a fi preluate de către Arhivele Statului. Conform Decretului 472/1971 puteau să rămână în posesia arhivelor confesionale doar documentele legate de activitatea curentă a bisericilor (Şindilariu 2005, 50-52). Astfel, în 1976, ca urmare a predării celei mai mari părţi a documentelor cu mare valoare istorică, Arhiva Comunităţii Honterus s-a transformat dintr-o arhivă care avea ca scop principal deservirea publicului larg într-una dedicată sprijinirii activităţii administrative a parohiei locale a Bisericii Evanghelice.

  În ciuda acestui decret din 1971, fondul Hans Otto Roth nu a fost confiscat de autorităţile comuniste. Acest fapt se explică, pe de o parte, prin ignoranţa angajaţilor Arhivelor Statului, care au realizat selecţia fondurilor ce urmau a fi naţionalizate, iar, pe de altă parte, prin faptul că Roth a deținut funcţia de curator general al Bisericii Evanghelice  în perioada 1932-1944, ceea ce  reprezenta un argument pentru păstrarera în Arhiva Comunităţii Honterus. După 1989, mai mulţi cercetători din România şi Germania au accesat acest fond, iar în 2003 Klaus Popa a editat un volum de documente din fondul aflat astăzi în custodia Arhivei Bisericii Negre privind activitatea lui Hans Otto Roth în perioada 1919-1951 (Popa 2003).

Descrierea conținutului

• Fondul Hans Otto Roth cuprinde patru dosare cu documente scrise de mână sau tipărite, care reflectă activitatea creatorului colecţiei ca lider politic şi jurnalist al comunităţii germane din România. Majoritatea documentelor sunt redactate chiar de Hans Otto Roth şi reprezintă memorii trimise către instituţiile statului român în vederea stopării unor abuzuri comise împotriva etnicilor germani, corespondenţă cu personalităţi ale epocii, articole pentru cotidienele în limba germană din România, rapoarte redactate în funcţia de curator general al Bisericii Evanghelice C.A. din România, extrase din presa epocii.

  Aceste documente acoperă o tematică foarte variată: nazificarea comunităţii germanilor din România şi opoziţia faţă de creşterea influenţei ideilor şi organizaţiilor naziste în rândul acestei comunităţii; deportarea germanilor din România în URSS în anul 1945; naţionalizările care au afectat germanii din România în perioada 1945-1948; luptele interne din cadrul Bisericii Evanghelice în vederea alegerii unui nou episcop în anul 1945.

Conținutul colecției

• manuscrise (memorii, jurnale, note, scrisori, ciorne, etc ): 100-499
• publicații: 100-499

Administrator(i)

• Arhiva şi Biblioteca Bisericii Negre

Proprietar(i)

• Arhiva şi Biblioteca Bisericii Negre
• Roth, Hans Otto

Părți interesate din cadrul colecțiilor

• Șindilariu, Thomas

Acoperirea geografică actuală

• regional

Subiecte

• activism religios
• mișcări ale minorităților
• opoziție democratică

Fondatori

• Roth, Hans Otto

Data fondării

• 1919

Locul fondării

• Sibiu, Romania
  Vezi harta

Creatori

• Roth, Hans Otto

Colecționari

• Roth, Hans Otto

Evenimente importante în istoria colecției

• Înregistrarea şi arhivarea fondului Hans Otto Roth

Piese remarcabile

• Scrisoare a lui Hans Otto Roth către Alfred Herrmann, prim-pastor al oraşului Sibiu, 28 mai 1950

Tipul de acces

• complet accesibil publicului

Publicații

• Popa, Klaus, ed. 2003. Die Rumäniendeutschen zwischen Demokratie und Diktatur: Der politische Nachlass von Hans Otto Roth, 1919–1951. Frankfurt am Main: Peter Lang Verlag.

Autorul(ii) acestui articol

• Petrescu, Cristina
• Pintilescu, Corneliu

Lista referințelor

Arhiva şi Biblioteca Bisericii Negre (Black Church Archives and Library), Hans Otto Roth collection, IV F 247, dossier no. 237.

Arhiva şi Biblioteca Bisericii Negre. 2016.  “Archiv & Bibliothek der Honterusgemeinde. Institution. Projekt.” Accessed December 12. http://www.honterus-archiv.ro/institution/projekt/.

Arhiva şi Biblioteca Bisericii Negre. 2016. “Archiv & Bibliothek der Honterusgemeinde. Institution. Kooperationen.” Accessed December 12. http://www.honterus-archiv.ro/institution/kooperationen/#c9.

Baier, Hannelore. 1996. “Arestarea politicianului Hans Otto Roth în 1952” (The arrest of the politician Hans Otto Roth in 1952). Anuarul Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu 3: 97–105.

Frühmesser, Thomas. 2013. Hans Otto Roth: Biographie eines rumäniendeutschen Politikers (1890–1953). Köln: Böhlau.

Kroner, Michael. 2016. “Roth, Hans Otto.” In Ostdeutschen Biographie (Kulturportal West-Ost). Accessed December 14. http://kulturportal-west-ost.eu/biographien/roth-hans-otto-2

Myss, Walter. 1993. Lexikon der Siebenbürger Sachsen: Geschichte, Kultur, Wissenschaft, Wirtschaft, Lebensraum Siebenbürgen. Thaur bei Innsbruck: Wort und Welt Verlag.

Popa, Klaus. 2003. “Beschreibung des Nachlasses.” In Die Rumäniendeutschen zwischen Demokratie und Diktatur. Der politische Nachlass von Hans Otto Roth 1919–1951, edited by Klaus Popa, 10–15. Frankfurt am Main: Peter Lang Verlag.

Şindilariu, Thomas. 2005. “Kriegsverluste, Wiederaufbau und Enteignung. Zur Archivgeschichte der Honterusgemeinde in Kronstadt ab 1944.”  Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde 28, 1: 40–56.

Weber, Annemarie and Hannelore Baier, eds. 2015. Quellen zu den Deutschen in Rumänien 1944–1953: Eine Sammlung. Köln: Böhlau.

Șindilariu, Thomas, interview by Pintilescu, Corneliu, November 29, 2016. COURAGE Registry Oral History Collection