Colecția Ion Dumitru a început să fie gândită și organizată de către colecționar după emigrarea sa în RFG, în 1961. Această arhivă privată s-a îmbogățit continuu între 1961 și 2003, perioadă în care Ion Dumitru a adunat atât materiale referitoare la modul de organizare și de acțiune a exilului românesc, cât și documente referitoare la activități desfășurate de colecționar și de alte personalități ale exilului între anii 1946-1989. Totodată, această colecție este alcătuită dintr-o serie de documente în legătură cu politicile represive sau aberante ale dictaturii comuniste, cu situația politică, culturală, socială și economică a României comuniste, cu politica sa externă, precum și cu imaginea țării în străinătate. De asemenea, colecția Ion Dumitru reflectă și aspecte referitoare la modul în care autoritățile de la București au încercat să contracareze unele acțiuni ale exilului, dar și felul în care acestea îi percepeau pe românii din emigrație. Nu în ultimul rând, arhiva privată a lui Ion Dumitru conține și dovezi ale modului în care unele personalități din exil, care mai trăiau la momentul prăbușirii regimului comunist în România, au acționat pentru restabilirea democrației în țara lor natală.
Cele mai vechi documente din colecția Ion Dumitru datează din perioada în care acesta nu se afla în exil, ci în țară, 1946-1961. Aceste materiale au fost colecţionate după emigrarea sa în RFG şi stabilerea la München în 1961. Explicația pentru prezența acestor documente în arhiva colecționarului ține de interesul deosebit pe care acesta l-a manifestat pentru cunoașterea și recuperarea memoriei exilului românesc postbelic. Cele mai multe materiale din acea perioadă constau în publicații ale exilului, numere disparate și incomplete, dar care sunt extrem de importante, pentru că ajută la o mai bună cunoaștere și înțelegere a activității exilului românesc postbelic, precum și la conturarea unui profil al acestor ziare și reviste, precum și al românilor din străinătate care publicau în paginile lor. De asemenea, importanța publicațiilor derivă și din analizele pe care le conțin asupra situației interne și internaționale a României din perioadele comunistă și postcomunistă. Aceste analize sunt utile pentru realizarea unei radiografii a acelor ani. Publicațiilor exilului din anii 1946-1961 li s-au adăugat, de-a lungul timpului, și altele, românești sau străine, pe care Ion Dumitru le-a achiziționat atât înainte, cât și după 1989, care discută situaţia din România comunistă sau postcomunistă. Din acest punct de vedere, colecția Ion Dumitru este singura din arhiva IICCMER cu cel mai divers și numeros număr de ziare și reviste ale românilor din emigrație, ceea ce o face să fie indispensabilă oricărui cercetător preocupat de istoria recentă a României și, îndeosebi, de istoria exilului anticomunist. O importanță aparte o au publicațiile diasporei române apărute după 1990, care reflectă preocupările românilor din străinătate după prăbușirea comunismului și care cuprind o serie de analize și comentarii despre România de după 1989.
Pe lângă publicațiile deja amintite, colecția Ion Dumitru este alcătuită și din documente care reprezintă dovezi ale unei activități continue și diversificate a exilului, atât în plan politic, cât și cultural, religios, filantropic și publicistic. Este vorba despre scrisori expediate și primite de colecționar, manuscrise ale unor lucrări ale românilor din emigrație pe care i le trimiteau lui Ion Dumitru în vederea publicării la editura acestuia. Editura Ion Dumitru a fost una dintre cele mai importante edituri ale emigrației române, sub egida căreia au apărut peste 80 de cărți, extrem de importante pentru istoria și cultura română. Numeroase volume se referă la regimul comunist din România. Modul de instaurare a dictaturii, politicile represive și aberante întreprinse de autoritățile comuniste de la București, politica externă a țării au fost subiectele cele mai importante. Acestora li s-au adăugat și volume de poezii și proză. Colecția Ion Dumitru cuprinde și o serie de statute, protocoale, broșuri, fotografii, apeluri, invitații care oferă exemple de acțiuni întreprinse atât de colecționar, cât și de alte personalități române în străinătate, dar și după prăbușirea regimului comunist în țara natală.
