Începutul Colecției CNSAS Online datează din anul 2006, când Colegiul CNSAS a luat decizia de a iniția digitizarea documentelor legate de istoria Securității și a Partidului Comunist Român. Începând cu anul 2007, pe site-ul oficial al CNSAS au fost încărcate diferite tipuri de documente, însă activitatea sistematică de digitizare a documentelor și publicațiilor a început în 2010. Materialele disponibile online sunt de tipuri foarte diferite, de la documentele create de poliția secretă, care sunt păstrate în prezent în fondul penal, informativ și documentar al Arhivei CNSAS, la publicații strict secrete destinate pregătirii personalului Securității și documente clasificate, care reglementau structura și activitatea acestei instituții, până la volumele larg distribuite odinioară privind partidul comunist și istoria sa. În ansamblu, Colecția CNSAS Online conține materiale care reflectă direct atât perspectiva regimului comunist și a instituțiilor sale cheie, începând cu partidul și poliția secretă, asupra persoanelor și grupurilor care se opuneau regimului, cât și perspectiva ultimilor față primii. În consecință, materialele Colecției CNSAS Online pot fi grupate în patru categorii diferite ținând cont de formatul lor (materiale nepublicate sau publicații) sau de natura lor (clasificate sau disponibile necondiționat). (1) Cea mai importantă secțiune cuprinde documente strict secrete despre funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, redenumit ulterior Ministerul de Interne, în perioada 1948-1989, căruia Securitatea și alte instituții comuniste represive, cum ar fi miliția, i-au fost direct subordonate. Această secțiune conține informații coerente privind evoluția instituțională a fostei Securități, mecanismele sale de funcționare și mobilitatea cadrelor sale. Aceste documente interne ale Securității sunt surse fundamentale atât pentru istoria acestei instituții-cheie în susținerea regimului comunist, cât și pentru istoria opoziției față de regimul comunist. (2) În al doilea rând, colecția online conține materiale documentare, cum ar fi periodice, broșuri și volume, care au fost folosite ca materiale didactice pentru educația politică și pregătirea practică a personalului permanent al Securității. Printre aceste materiale, una dintre cele mai relevante este periodicul strict secret Securitatea, care a fost publicat între 1968 și 1989 ca un “buletin intern pentru aparatul securității statului.” Acest periodic a servit ca material didactic pentru a fi utilizat alături de alte activități formative pentru pregătirea personalului poliției secrete. La fel de important, acest periodic reflectă toate schimbările ideologice ale discursurilor oficiale și impactul lor asupra misiunii poliției secrete în anihilarea oricărei opoziții față de regimul comunist. (3) O altă parte a Colecției CNSAS Online include volumele și broșurile referitoare la istoria partidului comunist publicate între 1945 și 1989. Multe dintre aceste volume nu mai există în biblioteci, majoritatea fiind distruse după schimbarea regimului. Aceste materiale sunt extrem de importante, deoarece reflectă schimbările continue ale politicilor oficiale, care au influențat direct poziția nonconformistă a indivizilor și grupurilor în raport cu regimul la un moment dat. De exemplu, o politică mai restrictivă în domeniul cultural, cum ar fi tezele lui din iulie 1971 ale lui Ceaușescu, a transformat activitățile culturale tolerate în unele interzise și i-a împins pe indivizii care au reprezentat aceste activități recent interzise de la centru lumii culturale spre periferia sa. (4) În cele din urmă, colecția online conține o arhivă de documente care se concentrează, în principal, pe folosirea de către Securitate a terorii și represiunii față de acele categorii de cetățeni români considerați, în mod arbitrar, ca fiind ostili regimului comunist. În plus, această parte a colecției include exemple selectate ale activităților represive ale Securității împotriva persoanelor și grupurilor din fiecare județ din România, colectate și încărcate sub denumirea România supravegheată. O parte specială a colecției este dedicată personalităților istorice care au contribuit la realizarea statului românesc modern, dar care, mai târziu, au fost reprimate de către regimul comunist; mulți dintre ei au pierit în diferite închisori, unii fără urme, fiind îngropați în morminte comune. Aceste documente reprezintă o comemorare simbolică a tuturor acelor personalități istorice pe care regimul comunist le-a trimis în închisorile de exterminare și care a dispărut din cărțile de istorie. Toate cele patru categorii de materiale online menționate mai sus sunt surse primare excepționale pentru studiul trecutului dictatorial recent din România. Digitizarea primelor trei categorii de surse online a fost inițiată, treptat începând cu anul 2007 și derulată sistematic din 2010, de către Dragoș Petrescu, președintele Colegiului CNSAS între 2010 și 2018. A patra categorie a rezultat din inițiativa diferiților membri ai Colegiului. Din cele patru categorii de surse online, prima, a treia și a patra reprezintă părți ale colecției care pot fi dezvoltate, în continuare, prin continuarea proiectului de digitizare, în timp ce al doilea este o parte complet disponibilă în format digital.
(1) Cadrul legislativ privind funcționarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), mai târziu Ministerul de Interne, reflectă în detaliu transformarea misiunii încredințate Securității și altor instituții represive subordonate acestui minister între 1948 și 1989, evoluția instituțională a Securității și schimbarea relației sale cu conducerea partidului. Această parte a colecției online este organizată ca bază de date cu mor de căutare, cu aproximativ 10.200 de intrări organizate în mod cronologic de la înființarea Securității în 1948 și până la dispariția regimului comunist în 1989.Înregistrările din baza de date includ anul și data exactă la care a fost emis documentul, titlul, detaliile de identificare ale documentului, linkul pentru descărcare pentru acesta și data la care a fost publicat pe site-ul CNSAS. Mai precis, baza de date conține decrete sau ordine privind crearea și reorganizarea ulterioară a Securității sau a altor instituții subordonate MAI la nivel central și local; numiri, promovări, mutări, transferuri sau alte tipuri de documente privind personalul poliției secrete, etc. Un set diferit de materiale abordează natura specifică a activității instituțiilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne, cum ar fi pregătirea operațiunilor sau exercițiilor militare, protecția funcționarilor, acțiunile informative și contra-informative, etc. Și nu în ultimul rând, alte documente interne se referă la detaliile organizatorice privind represiunea și încălcarea drepturilor omului, cum ar fi funcționarea “coloniilor de muncă,”internările și eliberările din “coloniile de muncă” sau închisori, cenzura corespondenței sau aplicarea așa-numitei “legalități socialiste” împotriva actelor considerate a fi huliganism, trecere ilegală a frontierelor naționale, comerțul ilicit cu bunuri, etc. (http://www.cnsas.ro/acte_normative.html).
O parte din această secțiune a colecției online este și Fosta Securitate: Cadre și colaboratori, care este împărțită în trei părți. Prima parte este o sinteză documentară a structurii Securității, care evidențiază evoluția acestei instituții de la crearea sa și reorganizările ulterioare ale departamentelor sale de la nivel central și local între 1948 și 1978. A doua parte cuprinde lista personalului (ofițerilor) Securității care au fost identificați ca urmare a cererilor specifice formulate de către acei indivizi, care și-au citit dosarul poliției secrete sau ca urmare a verificării persoanelor care dețin o funcție publică, atribuție pe care CNSAS o are conform legii (Law 293/2008). Lista este organizată în ordine alfabetică și conține numele și prenumele ofițerilor Securității, numele lor de cod și fișa personală, care conține detalii privind cariera lor profesională. A treia parte conține lista persoanelor identificate ca și colaboratori ai Securității. Această parte este, de asemenea, organizată alfabetic și include copia scanată a verdictului final pronunțată de o instanță judecătorească și care confirmă colaborarea persoanei respective cu poliția secretă românească, bazată pe dovezi care depășesc orice îndoială din arhivele CNSAS, și pe care CNSAS le-a oferit acestui tribunal (http://www.cnsas.ro/fosta_securitate.html).
(2) Partea din colecția online care se concentrează pe materiale didactice pentru uzul personalului Securității provine din biblioteca fostei poliții secrete. Ea este împărțită în trei categorii: periodice strict secrete pentru uzul intern al poliției secrete, broșuri propagandistice și alte materiale privind instruirea aparatului Securității și materiale despre marxism-leninism, descoperite în biblioteca poliției secrete. La inițiativa lui Dragoș Petrescu, Colegiul CNSAS a decis în 2010 să digitizeze aceste documente, care au fost publicate integral pe site-ul CNSAS până în 2014. Secțiunea despre marxism-leninism este de departe cea mai mică și include doar câteva volume de scrieri alese semnate de Stalin, Lenin, Marx și Engels privind probleme ce merg de la internaționalismul proletar, materialismul dialectic și istoric și până la religie. (http://www.cnsas.ro/marxism_leninism.html). Resursele pentru instruirea personalului Securității pot fi împărțite în două categorii: lucrări generale privind spionajul sau contra-spionajul și reglementările interne. Prima categorie include materiale documentare despre agenții de spionaj occidentale, informații despre operațiunile de spionaj reușite, ultimele evoluții în domeniul spionajului economic și contrainformații. Prima categorie include materiale documentare despre agențiile de spionaj occidentale, informații despre operațiunile de spionaj reușite, ultimele evoluții în domeniul spionajului economic și contrainformații. A doua categorie care include regulamente interne se referă la contactele diplomatice, imunitățile și privilegiile diplomatice, apărarea secretului de stat, eliberarea vizei de ieșire din țară, interogarea suspecților, recrutarea și manipularea informatorilor, supravegherea informativă, terorismul și contra - terorism, etc.(http://www.cnsas.ro/brosuri_propagandistice.html)
Aceleași teme au fost explorate, într-o oarecare măsură, și în periodicele Securității, Studii și documente și Securitatea. Doar 9 numere din Studii și documente au fost publicate în perioada 1969-1971.După cum indică titlul, acest periodic de scurtă durată include materiale documentare care analizează contextul istoric al problemelor întâlnite de ofițerii poliției secrete în activitatea lor, în scopul îmbunătățirii înțelegerii situațiilor cu care se confruntau. Prin urmare, subiectele abordate în aceste articole au fost, în mare parte, legate de mișcarea interbelică de extrema-dreapta, Garda de Fier, și partidele politice democratice interbelice din România, deoarece foștii membri ai acestor organizații erau suspecții principali ai organizării activităților de opoziție împotriva regimului comunist cu sprijinul colegilor lor din comunitățile din exil. În plus, așa-numitele denominații neo-protestante, cum ar fi Martorii lui Iehova sau penticostali, care au ridicat probleme pentru Securitate din cauza legăturilor lor neoficiale cu Occidentul, au fost o altă problemă recurentă în aceste articole. Articole despre minorități sunt, de asemenea, bine reprezentate, concentrându-se mai ales pe germani și maghiari, și se ocupau de așa-numitele “orientări naționaliste”ale acestora care, din punctul de vedere al poliției secrete, amenințau România comunistă și susțineau opoziția față de conducerea sa. Nu în ultimul rând, oficialii Securității au fost invitați să învețe din experiența fostului serviciu secret român interbelic, Siguranța, în ceea ce privește actele interne și externe de “subversiune” și opoziție (http://www.cnsas.ro/studii_documente.html).
Publicată trimestrial între 1969 și 1989, Securitatea a fost publicația principală menită să îmbunătățească instruirea ofițerilor poliției secrete românești. În comparație cu Studii și documente, articolele sale au abordat problemele practice cu care se confruntau ofițerii Securității în activitatea operativă sau în analiza și interpretarea dovezilor și informațiilor colectate. În consecință, o mare parte a articolelor se refereau la “lupta împotriva activităților ostile ale elementelor dușmănoase din țară” și la aspectele metodologice și juridice privind identificarea și urmărirea penală a acestora. Categoriile persoanelor suspectate de activități “ostile” împotriva statului român au fost extrem de eterogene și au inclus: cetățeni străini care au venit în România în calitate de turiști, jurnaliști sau oameni de afaceri; membri ai fostelor partide politice sau ai comunităților din exil; tineri care au adoptat comportament sau îmbrăcăminte nonconformistă în stil occidental, românii obișnuiți care ascultau posturi de radio străine, clerici și credincioși, minorități naționale, persoane care au încercat să treacă în mod clandestin frontiera. Articolele descriu în detaliu natura activităților lor “ostile” sau de opoziție, rolul jucat de factorii externi în susținerea sau inspirarea acțiunilor lor și mijloacele folosite de Securitate pentru a le combate. Metodologia de descoperire și neutralizare a activităților opoziției a fost, de asemenea, un subiect dezbătut în mare parte în paginile acestui periodic trimestrial. În consecință, articolele discută despre organizarea filajului, utilizarea mijloacelor tehnice pentru supravegherea informativă, investigația, utilizarea mijloacelor specifice pentru identificarea “dușmanilor” regimului comunist și a faptelor lor de opoziție, modul de desfășurare al interogatoriilor, colectarea și interpretarea dovezilor sau pregătirea dosarelor pentru urmărirea penală a celor considerați vinovați. Cazurile particulare au fost discutate, de asemenea, ca o modalitate de a împărtăși din experiența de lucru pe teren și investigații. O atenție deosebită a fost acordată măsurilor preventive, cum ar fi dezmembrarea grupurilor de opoziție sau organizarea de dezbateri publice privind unele forme de neconformism, care nu reprezentau suficient de “ostile” pentru ca actorii lor să fie trimiși în judecată. Alte detalii practice privind activitatea politică a ofițerilor Securității au vizat recrutarea “surselor” în funcție de profilul lor psihologic, manipularea “surselor”medii speciale, cum ar fi cele provenite din așezări rurale sau din țări străine, dezvoltarea rețelelor informative în diverse contexte sociale, culturale și economice, etc. Spionajul și contraspionajul au reprezentat un alt subiect bine dezbătut. În consecință, cel vizat putea citi materiale interesante cu privire la dezvoltarea și metodele de lucru ale agențiilor străine de informații, ale spionilor celebri sau ale operațiunilor de spionaj în timpul celui de-al doilea război mondial sau al Războiului Rece. Revista trimestrială Securitatea, a publicat, de asemenea, și o serie de articole despre contraspionajul economic în institutele de cercetare, unitățile militare și sistemele de transport, despre prevenirea recrutării cetățenilor români de către agențiile străine, inclusiv Radio Europa Liberă sau despre rolul Securității în apărarea secretelor de stat. Aceste articole sunt deosebit de importante pentru înțelegerea universului conspirativ al Securității, care interpreta majoritatea actelor opoziției împotriva regimului comunist din România ca fiind rezultatul unor operațiuni de succes occidentale de spionaj (http://www.cnsas.ro/periodicul_securitatea.html).
(3) Documentele oficiale legate de istoria partidului comunist publicate între 1945 și 1989 constituie o altă parte importantă a Colecției CNSAS Online. Denumită Surse pentru istoria Partidului Comunist din România / Partidul Comunist Român / Partidul Comunist Român, această secțiune conține peste 80 de intrări organizate cronologic într-o bază de date. Puține dintre aceste materiale mai pot fi găsite în bibliotecile publice, pentru că multe dintre ele au arse în timpul sau imediat după Revoluția din 1989.Inițiată de Dragoș Petrescu, digitizarea acestor publicații a fost realizată în colaborare cu Institutul de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române. Publicațiile digitalizate au provenit din biblioteca acestui institut, din biblioteca CNSAS și din biblioteca personală a lui Dragoș Petrescu. Astfel, diferite serii de publicații au putut fi reconstruite în întregime și puse la dispoziția unui public larg, interesat de istoria comunismului românesc. Marea majoritatea a surselor privind istoria partidului comunist au fost încărcate între 2013 și 2015 în baza de date online. În baza de date informația poate fi căutată pe baza a trei criterii: anul apariției, tipul documentului și titlul său. Pe lângă aceste elemente, baza de date include și coperta publicației, conținutul său și linkul de descărcare. Există patru tipuri de documente în această secțiune a colecției online. Documente programatice cuprinde principalele documente oficiale care definesc activitatea partidului comunist, cum ar fi statutele, regulile și procedurile legate de partid și de organizațiile controlate de partid, transcrierile întâlnirilor de partid, deciziile Biroului Politic și rezoluțiile plenarelor Comitetul Central privind cele importante transformări ideologice în chestiuni economice, administrative, culturale sau de politică externă. Volumele cuprind discursuri selectate ale celor doi lideri comuniști români, Gheorghe Gheorghiu-Dej si Nicolae Ceaușescu, câteva volume de documente privind istoria partidului in perioada interbelică și unele publicaţii despre vizitele lui Ceaușescu în străinătate. Conferințe și plenare includ, după cum sugerează și numele, volume cu transcrieri ale plenarelor Comitetului Central și ale ședințelor plenare de partid sau broșuri cu rapoartele și discursurile liderilor de partid la aceste conferințe naționale și plenare. În cele din urmă, Congresele includ transcrierile tuturor congreselor partidului, publicate integral în volum sau parțial ca rapoarte ale liderului de partid legate de activitatea derulată în perioada scursă de la congresul anterior sau directivele congresului privind dezvoltarea economică și socială a țară în timpul următorului plan cincinal (http://www.cnsas.ro/surse_PdCR_PMR_PCR.html).
(4) Dimensiunea represivă a Securității ca instituție menită să protejeze regimul comunist și pe liderii săi este bine reprezentată în colecția online. Ea cuprinde un număr impresionant de documente de arhivă despre folosirea terorii și represiunii împotriva acelor segmente ale societății românești care au îndrăznit să se opună regimului comunist sau au fost, în mod arbitrar,identificate ca fiind ostile intereselor și scopurilor sale. O parte importantă a colecției (peste 34 de dosare, fiecare conținând aproximativ 500 de file) se ocupă de infamul experiment al “reeducării,”care a avut loc, în principal, în închisoarea Pitești între 1949 și 1952, de aici și numele de “fenomenul Pitești” din literatura de specialitate.“Reeducarea” a însemnat folosirea non-stop a torturii extreme psihologice și fizice, pe care unii prizonieri politici le-au provocat colegilor lor deținuți pentru a-i determina să renunțe la valorile și convingerile lor, devenind astfel “oameni noi.”Întrucât autoritățile comuniste au decis să renunțe la “reeducare,” au fost necesară găsirea unor țapi ispășitori pentru atrocitățile comise, astfel că a fost inițiată o investigație penală. Dosarele din colecția online provin de la fondul penal al Securității și urmăresc pas cu pas desfășurarea anchetei Tribunalului Militar asupra deținuților, care au fost împinși pentru a tortura alți deținuți, și ofițerii poliției secrete care au supravegheat întreaga operațiune.Cele 34 de dosare conțin documente adunate de către Securitate între anii 1954 și 1957 pentru a construi un caz puternic împotriva celor implicați în “reeducare” (ACNSAS, P 1114-24 și P 1126-10).Acestea conțin transcrieri ale interogatorilor celor care au participat direct la infamul experimentul, mărturiile lor scrise de mână, mărturiile martorilor, probele colectate împotriva celor urmăriți (scrisori, declarații, lista deținuților decedați, certificate de deces) și concluziile investigației. Restul dosarelor se concentrează pe organizarea procesului, pronunțarea sentințelor, apelurile făcute de inculpați, respingerea apelurilor, internarea lor în închisoare și alte documente privind detenția acestora (http://www.cnsas.ro/reeducarea.html).
Subiectul muncii forțate în colonii ca mijloc de pedepsire a oponenților regimului comunist apare și în colecția online. Aceste documente de arhivă, care reprezintă 90 de dosare din fondul documentar al Securității, descriu o imagine copleșitoare a taberelor de muncă forțată și utilizarea celor suspectați a fi “dușmani ai regimului” ca forță de muncă liberă în cele mai grele activități și în cele mai inumane condiții(ACNSAS, D 55 vol. 1-54, D 8896, D 11646, D 010335, D 008616, D 008754, D 008755, D 008180, D 008179, D 011647, D 011647, etc.).Între anii 1950 și 1960, aproape 29.000 de persoane au fost trimise în mod abuziv la “colonii de lucru,” pe baza ordinelor Ministerului Afacerilor Interne, care au jucat, de asemenea, rolul dublu de judecător și procuror, colectând dovezi reale sau false împotriva persoanelor suspectate de simpatii anticomuniste, și, în același timp, luând decizii cu privire la vinovăția lor pe baza acestor dovezi. Aceste dosare conțin decizii administrative sau propuneri de trimitere a persoanelor la “colonii de muncă”, rapoarte, statistici și tabele despre cei condamnați la muncă forțată, informații despre deportarea populației și despre măsura domiciliului obligatoriu și legislația care detaliază motivele pentru internare în “colonii de muncă” (http://www.cnsas.ro/colonii.html).
O altă parte a dosarelor privind represiunea împotriva oponenților regimului comunist conține rezultatele anchetei asupra naturii “ilegale și abuzive” a activității Securității, pe care Nicolae Ceaușescu a ordonat-o în 1967. Aceste documente, care însumează 24 de volume, au fost păstrat în fondul documentar al arhivelor Securității(ACNSAS, D 19 vol. 1-24). Pentru a-și consolida legitimitatea sa politică ca lider al partidului, pentru a-și neutraliza adversarii politici și a consolida controlul partidului asupra poliției secrete, Ceaușescu a înființat o comisie pentru a investiga încălcarea drepturilor fundamentale ale omului comise de către Securitate în timpul conducerii predecesorului său, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Rezultatele parțiale ale investigației au fost prezentate public într-o planară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român în perioada 22-25 aprilie 1968. Colecția CNSAS Online conține toate dosarele anchetei de partid, dintre care majoritatea au rămas secrete până la transferul lor la CNSAS. Partea anchetei, care a fost făcută publică, s-a referit la abuzurile comise de Securitate împotriva liderilor de partid. Ea a fost menită să ilustreze faptul că poliția secretă a scăpat de sub controlul partidului, astfel că a documentat implicarea acestei instituții în lupta pentru putere de la vârful conducerii partidului și utilizarea metodelor represive și a supravegherii informative împotriva membrilor de partid. Dosarele anchetei făcute de comisia de partid au adunat dovezi despre abuzurile poliției secrete nu numai împotriva liderilor de partid, ci și împotriva cetățenilor români obișnuiți. Din păcate, organizarea documentelor este destul de haotică, ceea ce ilustrează nepăsarea poliției secrete privind manipularea documentelor sale. Dosarele nu respectă ordinea cronologică corectă pentru că primele volume încep cu plângerile făcute după plenara din aprilie 1968 și continuă cu materialele pregătite pentru această reuniune a Comitetului Central, care documentează modul în care Gheorghiu-Dej a folosit Securitatea pentru a scăpa de rivalii săi politici și pentru a-i ține sub supraveghere strictă în anii 1950.Materialele referitoare la persoanele persecutate de Securitate din diferite motive sunt plasate în aceste dosare într-o ordine inversă începând cu concluziile anchetei, un raport mai amplu asupra cazului, care reconstituia evenimentele, utilizând fragmente din interogatoriile victimelor, ale martorilor, precum și a oficialilor Securității implicați în acțiune și, în cele din urmă, memoriile victimelor sau ale rudelor acestora adresate lui Nicolae Ceaușescu, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, organizațiilor locale de partid, Ministerului Afacerilor Interne, etc. În marea majoritate a cazurilor, concluziile sunt surprinzătoare în comparație cu discursurile oficiale ale perioadei, deoarece acestea subliniază încălcări grave ale legii comise de către Securitate, de miliție sau procuratură. Aceste documente confirmă direct că oamenii nevinovați au fost condamnați la închisoare fără dovezi solide, că prizonierii au fost bătuiți sau torturați de gardieni, că unii dintre ei au murit ca urmare a acestui tratament aspru (http://www.cnsas.ro/ancheta_1968.html).
În final, în această parte a colecției on-line se poate menționa și România supravegheată. Documentele despre mijloacele represive utilizate de Securitate împotriva diferitelor categorii de indivizi și grupuri din fiecare județ pot fi citite făcând clic pe unitatea administrativă respectivă din harta României. Această secțiune include materiale și documente vizuale bogate, în special din fondul documentar, dar și din fondul informativ și penal al arhivei CNSAS. Unele dintre aceste materiale au fost folosite la realizarea expoziției “Securitatea - instrument al dictaturii” și constituie acum baza unei expoziții online în curs de dezvoltare(http://www.cnsas.ro/romania_supraveg.html).În plus, sub titlul România centenară, există o secțiune specială care include dosarele create de către Securitate pentru unii lideri politici implicați în realizarea României Mari. Fiecare lider reprezintă o altă provincie istorică anexată după Primul Război Mondial: din Basarabia - Pan Halippa și Ion Pelivan, din Transilvania - Ioan Flueraș, Iosif Jumanca, Iuliu Maniu, din Bucovina - Ioan Nistor. Aceste dosare provin din fondul documentar, informativ și penal și urmăresc destinul acestor personalități politice, care au fost persecutate de regimul comunist din cauza pozițiilor lor anticomuniste (http://www.cnsas.ro/romania_centenara_dosare.html).
