Emilian Cioran (născut la 30 octombrie 1884 la Răşinari  – decedat la 17 decembrie 1957 la Sibiu), tatăl fraţilor Emil şi Aurel Cioran, a fost fondatorul Colecţiei Aurel & Emil Cioran. Părinţii lui Emilian Cioran –Şerban Cioran şi Stanca Dancăşi – au fost membri ai elitei locale româneşti. Familia Cioran a renunţat la oierit şi s-a reorientat către comerţ la începutul secolului al XIX-lea. Șerban Cioran a fost primarul satului Răşinari în perioada 1888–1897. Fiind un comerciant bogat şi o notabilitate locală, Șerban Cioran a investit în educaţia copiilor săi. După ce Emilian Cioran a terminat şcoala elementară confesională în 1895, acesta a urmat Liceul Maghiar de Stat din Sibiu în perioada 1895–1903.
Emilian Cioran a ales să urmeze o carieră ecleziastică, opţiune foarte des întâlnită în rândul elitei locale româneşti din Transilvania din secolul al XIX-lea. În perioada 1903–1906, acesta a urmat cursurile Institutului Teologic din Sibiu. Conform regulilor interne ale Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, acesta a fost ales preot în anul 1906 în satul natal, care reprezenta una dintre cele mai importante parohii ortodoxe din Sudul Transilvaniei. După ce a slujit nouăspreze ani ca preot în Răşinari, a fost promovat în poziţii superioare în cadrul Bisericii Ortodoxe. În 1924, acesta a devenit protopop al oraşului Sibiu şi, mai târziu, în 1938, a fost numit consilier al arhiepiscopiei din Sibiu de către mitropolitul Nicolae Bălan. A ocupat această ultimă poziţie până la retragerea sa în 1947. Emilian Cioran a fost, de asemenea, activ în domeniul politic şi cultural. În decembrie 1918, a luat parte la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, ca reprezentant al satului Răşinari. Din 1926 până în 1930, acesta a predat religia la Liceul Domniţa Ileana din Sibiu. În 1930, acesta a fost ales membru al Comitetului Central al Asociaţiei Culturale ASTRA, cea mai importantă instituţie culturală a românilor din Transilvania încă din perioada dualistă. Între anii 1911–1957, Emilian Cioran a colecţionat numeroase documente personale, scrisori, cărţi, care ilustrează activitatea sa ca preot şi membru al mai multor asociaţii culturale, precum ASTRA şi Fundaţia Gojdu.