activism religios
arte frumoase arte multimedia
arte vizuale
avangardă, neoavangardă
cenzură
critică științifică cultura subterană/clandestină
cultura tinerei generații
cultură pop disidenți din partid
emigrație/exil
film folclor forme alternative de educație
jurnalism independent
literatură și critică literară
mișcare pentru drepturile omului
mișcare studențească
mișcări ale minorităților
mișcări etnice
mișcări feministe mișcări filozofice/teoretice
mișcări naționale
mișcări pacifiste mișcări sociale muzică
obiectori de conștiință
opoziție democratică protecția mediului
samizdat și tamizdat
stiluri de viață alternative și acte de rezistență cotidiene supraveghere, urmărire
supraviețuitori ai persecuțiilor din timpul regimurilor autoritare/totalitare
teatru și arte scenice știință critică
Cenzura în Teatru și Cinema Colecția Ad-hoc de la CNSAS (acronimul român pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității) ilustrează modul în care arhivele fostei poliții secrete românești, Securitatea, au înregistrat intervenția cenzurii pentru împiedicarea dezvoltării opoziției culturale în teatrul și cinematografia românească în timpul regimului comunist. Documentele colecției arată că, în ciuda întăririi treptate a controlului politic asupra domeniului cultural începând cu sfârșitul anilor 1960, regizorii și actorii români au reușit în mai multe ocazii să ocolească cenzura. În consecință, munca lor artistică, care a contrazis canonul oficial, și care reimpus realismul socialist după tezele din iulie 1971, a ajuns la o audiență mai mare, deși pentru o perioadă scurtă de timp. Această colecție evidențiază și cazul unuia dintre puținii regizori români interziși de către regimul comunist, Lucian Pintilie. Biografia sa consemnează destinul unui artist român, al cărui refuz de a ajunge la orice compromis cu puterea politică a contribuit la marginalizarea sa în viața culturală românească, în timp ce munca sa a fost aclamată în străinătate.
Colecția privată de fotografii și filme Mirel Leventer reprezintă cea mai bogată arhivă de imagini din perioada de glorie a Clubului A, 1969-1989, atunci când acesta a funcționat ca un club (semi-)clandestin și exclusivist, înființat și administrat de studenții de la Institutul de Arhitectură din București (actuala Universitate de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu). Club A era o oază de libertate creată într-un subsol din mijlocul zonei istorice a capitalei României comuniste în scopul de a putea organiza spectacole, dezbateri și concerte alternative față de cultura promovată oficial și de a oferi tinerilor un loc unde se puteau comporta ca și cum ar fi fost liberi. Pe scurt, colecția privată Mirel Leventer păstrează memoria unui loc esențial pentru cultura alternativă a tinerilor din perioada ultimelor două decenii ale comunismului românesc.
The collection includes documents created or collected by the Cinematography Commission of the Government of People's Republic of Croatian in period 1947-1951, which testify to control over motion picture production by the communist regime established in Yugoslavia/Croatia after the Second World War. Such control was manifested through Party and state management of film production companies, the approval of screenplays, supervision of the import and distribution of motion pictures for screening in cinemas, and verification of the ideological suitability of qualified personnel (directors, producers, film editors, actors).
In the collection of the Ideological Commission of the League of Communists of Croatia (IC LCC) (1956-1965), a number of documents illustrate the IC LCC's view of ideologically inappropriate occurrences in cultural creativity (art, literature, film), the media (the press, radio and television), education and science in Croatia. This commission had the task of monitoring, analysing and directing overall activity in these areas, issuing its directives and establishing staffs in all major institutions and organizations. In this way, it also reacted to ideological currents that did not align with the accepted direction, and it thereby became the deciding factor in cultural policy in Croatia.
The Commission for Ideological and Political Work of the People's Youth of Croatia (1945-1962) was crucial in the development of young people regarding their guidance and education based on socialist values. The Commission worked under the aegis of the Communist Party, and its primary task was to monitor all activities that were opposed to the regime. Therefore, the numerous documents in this collection encompassing the period from 1945 to 1962 show different oppositional aspirations and activities of young people in Croatia in the immediate post-war period up to the beginning of the 1960s.