Colecția Marian Zulean conține o broșură al cărei autor este Mihail Gorbaciov și care rezumă liniile directoare ale viziunii noii conduceri sovietice cu privire la politicile de glasnost și perestroika. Titlul sub care această carte mică a apărut în limba română a fost Restructurări revoluționare: O ideologie a înnoirilor, iar anul de apariție, pentru aceeași ediție românească, a fost 1988. Cartea a fost publicată la Editura Agenției de Presă Novosti, iar prezența ei pe piața publicațiilor din România a fost mijlocită de Tîrgul internațional de bunuri de larg consum (TIBCO), eveniment cu o tradiție anuală în România din timpul comunismului, la care URSS avea un stand dinstinct.
Documentul, păstrat în bună condiție în colecția Marian Zulean, redă, în traducere în limba română, cuvîntarea rostită de secretarul general al C.C. al P.C.U.S. la Plenara din 18 februarie 1988. Despre acest eveniment, Mihail Gorbaciov menționează că ”plenara noastră are loc într-o perioadă de răspundere a restructurării. Democratizarea vieții sociale, reforma economică radicală reclamă din partea partidului o perspectivă clară a acțiunilor” (Gorbaciov 1988, 3).
O primă observație care se poate face cu ușurință în urma lecturii acestui document se referă la abundența conceptelor cheie ale politicii lui Gorbaciov, perestroika și glasnost. Ele apar menționate de zeci de ori în cele 62 de pagini ale acestui document, dar nu în original, așa cum au făcut o carieră internațională în toate limbile, inclusiv în engleză, ci în traducere românească, drept restructurare/reconstrucție și, respectiv, transparență. Pe baza acestor concepte cheie ale gorbaciovismului, există în această broșură foarte multe sugestii de acțiuni care subminau în mod evident regulile cele mai stricte ale comunismului. Iată, spre exemplificare, un singur citat în care ideea egalitarismului este subminată, de la tribuna celui mai mare partid comunist din lume, prin vocea liderului suprem al acestuia. “În general, tovarăși, trebuie să ne ocupăm temeinic de problema eradicării abordărilor egalitariste. Aceasta este o problemă social-economică și ideologică dintre cele mai importante. Egalitarismul, în esența lui, exercită o înrîurire destructivă nu numai asupra economiei, ci și asupra moralei, a întregului mod de gîndire și de acțiune al oamenilor. El diminuează prestigiul muncii conștiincioase și creatoare, slăbește disciplina , înăbușă interesul pentru ridicarea calificării, spiritul de emulație, de întrecere în muncă” (Gorbaciov 1988, 34).
În evaluarea lui Marian Zulean, “această broșură al cărei autor a fost Mihail Gorbaciov era o carte prețioasă în epocă.” Valoarea ei era dată de discrepanța dintre ideile promovate prin intermediul ei și cele care caracterizau discursurile oficiale din Romania. “În vreme ce URSS se deschidea și avea un discurs care era tot mai puțin contradictoriu faţă de ideile Vestului, în România, lucrurile stăteau exact invers. Ei se deschideau, noi ne închideam. Puteai încerca să citezi în public din această cărticică, dar era mai indicat să te gîndești de cîteva ori bine înainte de a o face. Erau multe pagini riscante acolo.” Altfel spus, în condițiile de izolare culturală în care se afla România la sfîrșitul anilor 1980, o astfel de broșură reprezenta una dintre puținele surse de expunere la idei alternative și un prețios ajutor pentru cei ce doreau să se emancipeze de sub constrîngerile dogmatice din România pentru a ajunge să gândească critic și liber.
