Bilanțul așa-numitelor operațiuni de ”reamenajare” a centrului Bucureștiului este următorul: 5,86 kilometri pătrați din centrul istoric al orașului au fost demolați; pe 1,66 kilometri pătrați au rămas câmpuri cu buruieni; aproximativ 20.000 de proprietăți au fost distruse; peste 60.000 de familii au fost obligate să se mute; 19 străzi au fost blocate ori desființare. Următoarele biserici ortodoxe au fost demolate: Enei, Albă Postăvari, Spirea Veche, Izvorul Tămăduirii, Sf. Nicolae Sârbi, Gherghiceni,  Sf. Nicolae Jitniță, Doamna Oltea, Sf. Vineri Hereasca, Olteni, Sf. Spiridon Vechi, Sf. Treime Dudești, Bradului (Bradu Staicu). Următoarele mănăstiri au fost demolate complet sau parțial: Cotroceni, Schitul Maicilor, Mihai Vodă, Văcărești, Antim, Sf. Pantelimon. Următoarele sinagogi au fost demolate: Aizic Ilie, Rezith Doadh, Malbim. De asemenea, au fost demolate alte clădiri istorice din București: Spitalul Brâncovenesc, Hala Mare din Piața Unirii, Institutul Medico-Legal Mina Minovici, Hanul Galben, Stadionul Republicii, Muzeul Militar. Un număr de opt biserici au au fost translatate și ascunse între blocuri: Sf. Ioan Moși, Schitul Maicilor, Olari, Sf. Ilie Rahova, Mihai Vodă, Sf. Ioan Piață, Sf. Gheorghe Nou Capra, Cuibul cu Barză; de asemenea, sediul Sinodului Mănăstirii Antim. ”Marele merit al translatării și astfel salvării de la demolare a acestor monumente îi revine inginerului Eugen Iordăchescu de la Institutul Proiect București,” spune Andrei Pandele. Această operațiune de salvare a patrimoniului cultural destinat distrugerii a necesitat într-adevăr mult profesionalism din partea celor care au conceput-o, dar și îndrăzneală pentru a propune o soluție de compromis care să aibă șansa de a fi acceptată de Nicolae Ceaușescu, cel ce superviza personal construcția de la Casa Poporului.

Imaginea surprinsă de Andrei Pandele ilustrează translatarea Bisericii Mănăstirii Mihai Vodă, o emblemă a Bucureștiului premodern, situată de dealul pe care astăzi este Palatul Parlamentului, construit în timpul regimului Ceaușescu sub numele de Casa Poporului. Clădirile mănăstirii, care înconjurau biserica și care au fost complet demolate pentru a face loc Casei Poporului, au fost primul sediul al Arhivelor Statului după fondarea statului român modern în secolul al XIX-lea. Fondatorul mănăstirii în 1594 a fost domnitorul Mihai Viteazul, o figură istorică extrem de importantă pentru trecutul național datorită faptului că este considerat drept primul unificator, pentru scurtă durată, 1600-1601, al teritoriilor ce formează astăzi România. În ciuda faptului că Mihai Viteazul a devenit în timpul regimului Ceaușescu chiar mai important în istoria națională decât fusese înainte, mănăstirea a căzut pradă programului de așa-zisă ”sistematizare urbană” promovat de același regim. Biserica mănăstirii a fost salvată de la demolare prin această operațiune de translatare, care în acest caz a fost una dintre cele mai laborioase pentru că a necesitat nu numai glisarea pe o distanță de 289 de metri, dar și coborârea cu 6,2 metri. Fotografia lui  Andrei Pandele arată biserica Mihai Vodă încă pe șinele folosite pentru translatare, deja la baza dealului, aproape de poziția unde se găsește și astăzi, ascunsă însă în spatele unor blocuri mai înalte decât ea, care au fost construite ulterior imortalizării acestei imagini.